Un trepăduș politic diform, în căutare încrâncenată de afirmare, mânjește memoria unui martir, Radu Gyr, aducându-i numele în mocirla atotcuprinzătoare a politicii românești actuale. Mihail George Neamțu, un politician care nu se dă în lături de la nimic (așa cum se vede în afișul său electoral) a recitat politicianist poezia «Ridică-te Gheorghe, Ridică-te Ioane», scrisă de Radu Gyr, la congresul partidului său, ARD (PDL+PNTCD).
Am urmărit apoi reacții dătătoare de speranță: români revoltați de gestul orătaniei politice care veneau cu un singur deziderat de bun-simț pentru timpurile pe care le trăim: Lăsați-l în pace măcar!
Dar nu numai pentru că tot ce intelectualii și politicienii noștri de azi ating se umple de mizerie, dar și pentru că nu pot scăpa nimic, combatanții vigilenți ai luptei împotriva antisemitismului cosmic „s-au sezizat” reacționând virulent, mânjind din nou, în felul lor, memoria unui martir.
Un centru pentru monitorizarea și combaterea antisemitismului l-a acuzat pe micul recitator ocazional că „a ales să promoveze ideologi legionari, care au fost și rămân responsabili pentru crimele comise împotriva cetățenilor români vinovați de a se fi născut evrei” …De când?! …De unde?! Cum este vinovat Radu Gyr de crime, de orice crimă?!
Oamenii aceștia pot să spună orice, pentru că pe ei, și doar pe ei, nu îi mai poate contrazice nimeni astăzi. Sunt singura autoritate în materie de interpretare a perioadei istorice respective. Dau verdicte, tranșează, etichetează și distribuie pe taraba istoriei produsele lor comerciale manufacturate la uzina universală a holocaustului fără început și fără sfârșit.
Pentru ei, și așa trebuie să rămână, Radu Gyr este un individ „de la marginea istoriei care poartă responsabilitatea multor crime împotriva umanității”. Ar fi nevoie de argumente pentru această acuzație atât de categorică. Dar, în locul lor, se poate recunoaște același patent al procedurilor „tribunalelor poporului” instituite în anii ’50 de aceiași acuzatori populari de azi: oricine nu este cu noi este împotriva noastră! …Și va fi defăimat și anulat!
Toată suferința acestui om, tot talentul acestui geniu nu poate conta cu nimic în fața „corectitudinii politice” impusă ca dogmă totalitară pentru existența a…orice, și, bineînțeles, și a oricărui politician român, oricât de mărunt, care știe ce-i bine pentru el și cu cine nu trebuie să se pună.
În aceste condiții, reacția ulterioară a lui Neamțu (care, de altfel, ar fi făcut orice doar pentru puțină atenție) nu este numai de la sine înțeleasă, dar logică, în ordinea demnității și principialității „clasei politice românești”: „Când am recitat «Ridică-te Gheorghe», am vrut să onorez memoria țăranilor uciși de comuniști, iar nu să cauționez aberațiile politice din tinerețea lui Gyr. Ele sunt respingătoare și stupide. Legionarismul a fost o aberație politică, combinând extremismul naționalist, recursul la crimă și cultul morților“.
