În aceste zile amare am văzut imaginile unui cutremur care a atins gradul 9 pe scala Richter cu sute de replici puternice şi un Tsunami de 10 metri înălţime, în ale cărui valuri de ape negre zeci de mii de persoane erau târâte printre automobile şi camioane peste clădiri de locuinţe şi instalaţii de 3 şi 4 etaje.
Sofisticate medii de informare ne saturaseră mintea cu ştiri despre riscurile unor războaie fratricide, trafic de arme şi droguri care numai în cinci ani au omorât deja peste 35.000 de persoane în Mexic, schimbări climatice în diverse ţări, călduri asfixiante, munţi de gheaţă topindu-se la poli, ploi diluviene, penurie şi preţuri în creştere la alimente. Aveam, într-adevăr, nevoie de consolare şi aceasta tocmai ne-a venit prin acel înger salvator al speciei noastre, Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite şi colosala sa invenţie: certificatele de bună-purtare.
Ştiam de la bun început, de la Agenţia Europa Press, că numărul de persoane moarte la cutremur şi tsunami era de 6.539, iar dispăruţi 10.259 „conform ultimului bilanţ”.
Deşi nu se cunoaşte încă „starea a zeci de mii de persoane”, guvernatorul unei prefecturi a sugerat că supravieţuitorii ar trebui să se mute în altă parte a Japoniei.
„Aeroporturile, porturile şi şoselele afectate sunt reparate treptat”, afirmă o agenţie de presă japoneză. Agenţia Reuters era mai puţin optimistă când afirma că „o soluţie a la Cernobil ar putea fi ultima soluţie”, dar autorităţile spun că „încă este prea devreme să se vorbească de măsuri pe termen lung şi că mai întâi trebuie încercată răcirea celor şase reactoare ale centralei şi bainele de înmagazinare a combustibilului.”
Profesorul Murray Jennex, de la universitatea californiană din San Diego, a declarat: „(reactoarele) sunt ca o cafetieră. Dacă le laşi pe foc, fierb şi apoi se sparg… Acoperirea cu ciment n-ar ajuta la asigurarea cafetierei. Dar ar putea fi aşa, s-ar putea construi o manta de ciment şi lăsate acolo.”
Altă ştire a agenţiei europene afirma:
„A început o cursă contra cronometru pentru răcirea reactoarelor, a declarat vineri directorul general al Agenţiei Internaţionale de Energie Atomică, Yukiya Amano.”
„Este vorba de un accident foarte grav, a spus Amano, după ce s-a întâlnit cu primul ministru nipon, Naoto Kan, referindu-se la centrala nucleară de la Fukushima.”
Fără îndoială, lumea a fost zguduită de accidentul neaşteptat din Japonia care a cutremurat până în temelii dezvoltarea energetică a planetei; 442 de centrale nucleare sunt în funcţiune, multe au nevoie de renovări; accidentul de la Cernobil din anul 1986, paralizase programele de construcţie a noilor instalaţii, care erau pe punctul de a se relua şi extinde.
Oare nu sunt exagerate preocupările noastre faţă de o acţiune războinică a NATO în nordul Africii pentru a ocupa bogatele zăcăminte de petrol uşor din Libia şi pentru a asigura enormele resurse energetice din Orientul Mijlociu după izbucnirea revoluţionară a popoarelor arabe?
Serioase ameninţări cu o nouă criză economică îi tulbură pe economişti.
Veştile rele politice nu se opresc.
„Mii de manifestanţi şiiţi strigau lozinci antiguvernamentale în jurul Manama după rugăciunea de vineri, deşi autorităţile din Bahrein au interzis adunările”, constată AFP.
„Represiunea a provocat în această săptămână cel puţin opt morţi: patru manifestanţi şi patru poliţişti.”
„Suntem dispuşi să ne sacrificăm sângele şi sufletul pentru Bahrein, strigau manifestanţii.”
„Autorităţile din Bahrein au decretat în această săptămână starea excepţională în acest mic regat, unde îşi are baza Flota a V-a a Statelor Unite.”
AFP, 18 martie 2011: „Peste 30 de persoane au murit şi circa o sută au fost rănite vineri, după ce s-a tras în manifestanţii care cereau demisia preşedintelui yemenit, Ali Abdala Saleh, la Sanaa, conformunui nou bilanţ raportat de surse medicale.”
„Majoritatea celor răniţi au fost loviţi de gloanţe în cap, gât şi piept”, afirmă un medic pentru AFP.
Este vorba de un aliat apropiat al Statelor Unite, care mai are şi sprijinul forţelor saudite.
AP, 18 martie 2011: „Regele Abdula (al Arabiei Saudite) a vorbit după rugăciunile musulmane de vineri. A mulţumit rezidenţilor şi forţelor de securitate că au fost ′mâna stabilităţii naţionale′”.
Islamabad, 18 martie (AFP) – „Mii de persoane au manifestat vineri pe străzile din câteva oraşe pakistaneze pentru a protesta contra atacului comis de un avion fără pilot american care a omorât 35 de persoane în această săptămână şi eliberarea unui funcţionar al CIA care fusese arestat pentru asasinat.” A fost eliberat după plata a două milioane de dolari familiilor celor doi oameni pe care i-a omorât pe o stradă din Lahore.
De ce există Consiliul de Securitate, veto, anti-veto, majoritate, minoritate, abţinere, discursuri, demagogie şi solemnele luări de cuvânt ale lui Ban Ki-moon?
Şi mai ales pentru ce există NATO, cei 5,5 milioane de soldaţi ai lui (conform calculelor specialiştilor bine calificaţi) şi ale sale 19.845 de tancuri, 57.938 de blindate, 6.492 de avioane de război, 2.482 elicoptere, 19 portavioane, 156 de submarine, 303 nave de suprafaţă, 5.728 de proiectile nucleare, zeci de mii de bombe atomice cu o putere distructivă de sute de mii de ori mai mare decât a celor lansate la Hiroshima şi Nagasaki?
Asemenea putere stupidă prisoseşte, nu se va folosi, nici nu poate fi folosită; ar fi nevoie de zeci de planete ca Terra. Serveşte numai pentru a demonstra risipa şi haosul produs de capitalism.
Ne putem dedica timpul altor lucruri mai puţin tenebroase şi mai vesele.
De exemplu, agenţia DPA informează:
„Puerto Principe, martie, 18. Sosirea lui Jean-Bertrand Aristide la Puerto Principe în această vineri nu poate să fi suprins pe nimeni.”
„19 ianuarie: Din Africa de Sud, Aristide publică o ′scrisoare deschisă′ în care afirmă că este ′gata′ să se întoarcă în Haiti ′în orice moment′ pentru ′a contribui, ca simplu cetăţean, în domeniul educaţiei′…”
„20 ianuarie: Departamentul de Stat american s-a manifestat contrar întoarcerii lui Aristides, cel puţin înainte de încheierea procesului electoral…”
Până şi în asta s-a amestecat Departamentul de Stat, al cărei ţări l-a zămislit pe Papa Doc şi îl răsturnase şi expulzase pe preşedintele Aristide în Africa acum 7 ani.
O ştire de la Notimex, datată în Panama azi, 18 martie, informează că WikiLeaks a dezvăluit intrarea de nave de război ale Statelor Unite în Panama: „Convenţia a fost semnată la 15 aprilie 2009, pentru ca nave militare să intre în apele panameze între 3 mai până la sfîrşitul mandatului lui Torrijos, la 30 iunie, acelaşi an, când mandatarul a fost schimbat de Ricardo Martinelli, de dreapta. Până acum, guvernul din Panama a declinat mereu să îndeplinească această cerinţă argumentând sensibilitatea panamezilor faţă de operaţiunile împreună cu Armata Statelor Unite…”
O altă istorioară interesantă despre trucurile de politică externă ale Statelor Unite ne-o spune astăzi AP:
„Chile şi Statele Unite au semnat vineri un acord de energie nucleară, în pofida temerilor faţă de o propagare a radiaţiilor din Japonia.”
„Teama a apărut imediat ce un devastator cutremur şi un tsunami au afectat sever reactoarele nucleare la o centrală de pe coasta nord-estică a Japoniei.”
„Acordul a fost semnat vineri dimineaţa de ambasadorul american, Alejandro Wolf, şi ministrul chilian de Externe, Alfredo Moreno.”
„…funcţionari de la Casa Albă nu pot confirma mult aşteptata semnare, care se presupune a fi un eveniment deosebit din vizita de luni a preşedintelui Barack Obama în Chile.”
Dar n-are importanţă, aparenţele pot fi salvate întotdeauna şi opinia publică manipulată de aparenţe; funcţionarii de la Casa Albă vor sublinia că ′acordul se concentrează pe antrenarea de ingineri nucleari şi nu pe construcţia de reactoare′.”
Cum tehnologia nucleară japoneză este ianchee în esenţă, cu siguranţă că tehnicienii vor dobândi mai multă experienţă studiind ceea ce s-a întâmplat în acea ţară greu încercată a cărei populaţie a fost victima unui crud şi fără scrupule predecesor al actualului preşedinte al Statelor Unite.
Pe cine va înşela Obama, NATO şi Ban Ki-moon cu certificatele de bună-purtare?
FIDEL CASTRO RUZ
18 martie 2011
Ora 8:54 pm.