Recent, masonii au decis să acorde zilei de 12 martie o semnificaţie proprie. Căci pe 12 martie 2008 Marea Lojă Naţională din România a primit recunoaşterea masonică supremă din partea Marii Loji Unite a Angliei, supranumită şi Loja Mamă a Lumii. Acest moment, speră unii, ar putea să pună capăt numeroaselor lupte interne pentru supremaţie din cadrul masoneriei româneşti. Căci aşa cum copiii se ceartă între ei care are jucării mai frumoase sau părinţi cu profesii mai interesante, la fel şi masonii români se ceartă între ei care are mai multe „recunoaşteri” din străinătate.
Aceste lupte interne scot la iveală adevărata faţă a masoneriei române. V-o prezentăm în continuare în toată urâciunea ei.
Constituirea MLNR, o unificare de faţadă a masoneriei române
Prin unificarea celor două Consilii Supreme de grad 33 ia naştere, în primăvara lui 1997, MLNR (Marea Lojă Naţională din România). Dan Amedeo Lăzărescu, un fel de Ion Iliescu al masoneriei româneşti, trebuie să se mulţumească cu un titlu onorific, Suveran Mare Comandor ad vitam (pe viaţă). Se retrage din orice funcţie executivă, iar la conducerea noii formaţiuni vine Costel Iancu, un fost violonist, dovedit a avea strânse legături cu Mafia italiană.
Ceea ce s-a petrecut în 1997 este de fapt doar o unificare de faţadă, disensiunile dintre diversele grupări masonice româneşti continuând până în prezent. Departe de a fi o structură unitară, MLNR conţinea din start cel puţin un nucleu dizident. Încă din decembrie 1995, din Marea Lojă Naţională, nucleul principal al viitoarei MLNR condusă, la acea vreme, de Sever Frenţiu, se separaseră 13 loji.
Acestea s-au unit la începutul lui 1996 cu lojile de obedienţă franceză înfiinţate între timp de Dan Amedeo Lăzărescu. Ia astfel naştere Marea Lojă Naţională Unită a României (MLUNR), condusă de avocatul Vladimir Boanţă. Două luni mai târziu, Boanţă trece înapoi în tabăra lui Sever Frenţiu, urmat de trei loji din MLUNR. Astfel de schimbări vor fi şi în continuare la ordinea zilei în masoneria română şi după „unirea” din 1997 vor sta la baza a ceea ce s-a numit „Districtul Transilvania”.
Fărămiţarea României în regiuni autonome, o manevră masonică
Grupul supranumit „Districtul Transilvania” l-a avut în frunte pe masonul Andre Szakvary. Szakvary, de profesie medic stomatolog, nu vorbeşte deloc româneşte şi are cetăţenie franceză. Fiind născut la Budapesta, singura sa legătură cu România este faptul că familia sa este originară din Sibiu, dar s-a stabilit de multă vreme în străinătate. În 1994, el a devenit membru al Supremului Consiliu pentru România condus de Dan Amedeo Lăzărescu. Fusese recomandat de Henri Baranger, Mare Comandor al Supremului Consiliu de grad 33 pentru Franţa.
Dan Amedeo Lăzărescu a declarat în repetate rânduri că „este vorba despre o manevră ocultă a Supremului Consiliu pentru Franţa” şi că „Henri Baranger se amestecă în treburile interne ale României. Aceste ingerinţe s-au exercitat în stabilirea componenţei şi a conducerii delegaţiilor Supremului Consiliu pentru România la reuniunile internaţionale la care am participat, culminând cu impunerea lui Andre Szakvary în locul meu”. Ceea ce atrage atenţia în această afirmaţie este tocmai faptul că problemele masoneriei sunt confundate cu treburile interne ale României, în contextul în care masonii au afirmat mereu că ei nu se amestecă în politică.
Misiunea „Districtului Transilvania” era să creeze o scindare în Loja Naţională. Şi cum masoneria este infiltrată în toate organismele statului român, se urmărea ca această scindare să fie replicată la nivel administrativ şi teritorial de instituţiile statului. Astfel, Transilvania ar fi fost rapid separată de restul României. Acelaşi principiu fusese folosit, doar că în sens invers, la 24 ianuarie 1859 pentru unirea celor două principate române. Alexandru Ioan Cuza a fost ales, cu puţin timp înainte de 24 ianuarie, conducător al celor două loji masonice principale aflate la Bucureşti şi la Iaşi, lucru ce a dus la numirea lui ca domnitor unic al Ţării Româneşti şi al Moldovei.
Revenind la „Districtul Transilvania”, voci importante din interiorul masoneriei demască planul. Dan Amedeo Lăzărescu era la acea vreme senator PNL şi a avut astfel ocazia să vorbească despre acţiunile lui Andre Szakvary într-o şedinţă a Parlamentului României: „Ceea ce se întâmplă de câtva timp în mişcarea masonică românească, şi s-a întâmplat şi sâmbătă la Cluj-Napoca, este o imensă porcărie, spune el. Câţiva parveniţi cu pretenţii de reprezentanţi ai masoneriei creează un periculos curent cu caracter antinaţional”. Costel Iancu, Supremul Comandor al MLNR este audiat în acelaşi context de Comisia parlamentară de control a SIE.
În cadrul acestei audieri el afirmă că, într-o întâlnire care a avut loc la Bruxelles, „reprezentanţii masoneriei europene i-au spus clar că trebuie să se producă o împărţire a României în regiuni autonome, iar Transilvania trebuie să intre sub tutela masoneriei franceze”.
Războiul dintre masoni şi constituirea Marii Loji Naţionale a României
Pe 15 iulie 2000 MLNR, condusă de deputatul PNŢCD Gheorghe Comănescu înglobează MLUNR, condusă în acel moment de profesorul Titus Nicoară. Uniunea are loc însă doar pe hârtie, producându-se în fapt de-abia pe 24 ianuarie 2001. Timp suficient pentru ca Eugen Ovidiu Chirovici să ajungă la conducerea MLUNR. După înglobarea MLUNR în MLNR, Chirovici devine adjunctul lui Comănescu, fiind numit Pro Mare Maestru, iar pe 8 noiembrie 2003 este ales Mare Maestru, funcţie pe care o deţine şi astăzi.
Corupţia din MLNR este demascată de Nicu Filip, primul Mare Maestru român de după 1989. Acesta convoacă în martie 2002 o întâlnire extraordinară la Braşov unde 15 loji demit întreaga conducere a MLNR şi îl aleg prin vot deschis ca Mare Maestru pe Viorel Dănacu, unul dintre apropiaţii lui Nicu Filip. Aşa ajunge Mare Maestru Viorel Dănacu, fost maior în Ministerul de Interne, la numai o lună după intrarea în masonerie. Ca răspuns, Gheorghe Comănescu organizează şi el o adunare la Bucureşti şi îi exclude pe disidenţii din Braşov. Ia naştere astfel Marea Lojă Naţională a României.
„Băieţii deştepţi” din afacerile cu energie electrică protejaţi de masonerie
Alte două loji: Marea Lojă Unită din România condusă de Augustin Manu şi Petru Steţiu şi Marea Lojă a României condusă de Corneliu Vişoianu s-au unit în octombrie 2003 şi au format Confederaţia Marilor Loji din România de Rit Scoţian Antic şi Acceptat. Suprem Mare Comandor al acestei Confederaţii a fost ales nimeni altul decât Andre Szakvary, cel care trăgea, în anii ‘90, sforile pentru dezmembrarea României.
Corneliu Vişoianu este un personaj uns cu toate alifiile. Descendent al lui Constantin Vişoianu, fost ministru de externe al României, el este foarte bun prieten şi partener de afaceri cu Bogdan Buzoianu, mason în Loja Alpina din Elveţia şi Pro Mare Maestru în Marea Lojă a României. Deţine împreună cu acesta firma B&C Consulting care s-a ocupat, în 2000, de campania electorală a PNL din mai multe judeţe, printre care şi Prahova, fieful lui Dinu Patriciu.
Bogdan Buzoianu este unul dintre „băieţii deştepţi” din afacerile cu energie electrică, patron la Energy Holding şi protejat al premierului Tăriceanu. Între el şi Tăriceanu (el însuşi fiul adoptiv al masonului Dan Amedeo Lăzărescu) există o strânsă colaborare încă din 1997. La acea vreme, Tăriceanu era ministru al industriei şi comerţului în guvernul Ciorbea şi l-a ales pe Vişoianu ca PR în negocierea contractului Petrom. Valeriu Stoica, vicepreşedinte al PNL până în 2001 şi preşedinte PNL în perioada 2001-2002 a declarat, de altfel, că Tăriceanu este membru al Marii Loji a României şi că a încercat să îi racoleze pe toţi liderii PNL pentru această grupare.
Evaziuni fiscale, afaceri dubioase şi imoralitate certă
Pe teritoriul României mai activează şi alte Mari Loji tot „naţionale”. Un loc aparte în peisaj îl ocupă masoneria feminină prin Marea Lojă Feminină a României condusă de Anca Nicolescu. De numele ei este legat un episod care spune multe despre caracterul unor membri ai masoneriei. Masonul Horia Nestorescu Bălceşti povesteşte, într-un articol din Ziua semnat de Miruna Munteanu: „Szakvary a fost propulsat în lumea masonică de legătura sa amoroasă cu Anca Nicolescu, cu care ulterior s-a şi căsătorit.
Anca Nicolescu era asistenta personală a doctorului Alexandru Chiriceanu, Mare Cancelar în Supremul Consiliu de grad 33 în exil al lui Marcel Shapira. Chiriceanu se bucura de mare trecere în ochii fraţilor din România din organizaţia lui Dan Amedeo Lăzărescu. Chiriceanu a murit în Franţa, fapt ascuns de Anca Nicolescu timp de un an. L-a înmormântat şi a răspuns la corespondenţă în locul lui. Am eu scrisori trimise de Chiriceanu mort. Era mort, dar el ne dădea indicaţii preţioase. Am aflat de moartea lui de la Interpol”.
Ritul Memphis-Misraim este condus de un alt personaj implicat în afaceri dubioase: Gheorghe Florea. Acesta a fost ajutat pe linie masonică să obţină pe nimic fabrica de bere şi lichioruri Bragadiru. Sub protecţia fostului ministru de finanţe, Mihai Tănăsescu (PSD), şi el mason, Gheorghe Florea a făcut trafic cu produse alcoolice şi a prejudiciat bugetul de stat cu 1.300 de miliarde de lei vechi. Din grupul său masonic mai fac parte: Bebe Ivanovici, Ovidiu Tender, Alexandru Petre, Matei Vintilă (fost senator PSD), Constatin Niţă (deputat PSD de Braşov şi vicepreşedinte al Comisiei Parlamentare de Control al SIE), dar şi ofiţeri de rang înalt din MAI, MAPN, SIE, SRI cum ar fi Andrei Anăstăsescu, (soţul avocatei lui Adrian Năstase din procesul Zambaccian) sau Ion Stan (preşedintele PSD Dâmboviţa şi fost preşedinte al Comisiei Parlamentare de Control SRI).
Acapararea tuturor funcţiilor importante din stat de o grupare care zice că nu face politică
Conform unor statistici recente, MLNR numără astăzi 6.200 de membrii organizaţi în 203 loji. Puţini, dar plasaţi în poziţii cheie în toate structurile statului român, în afaceri, în justiţie, în învăţământ, în medicină, în biserică şi în armată. Radu Timofte, făcea în 1993, pe vremea când era vicepreşedinte al Comisiei de Apărare a Senatului, o declaraţie care este încă de actualitate: „tendinţa masoneriei, din ce în ce mai vizibilă, de a acapara toate funcţiile importante în stat reprezintă un pericol pentru România”.
Masonii au afirmat mereu că nu se amestecă în politică, înţelegând prin aceasta faptul că „nu se implică în partizanate politice” cum spunea Eugen Ovidiu Chirovici. Ori nici nu au nevoie să fie partizani cu un partid sau cu altul, din moment ce ei sunt dincolo de culorile politice de faţadă. Ajunşi în lojă, membrii masoni ai partidelor aparent adverse îşi dau mâna şi servesc în urma jurămintelor prestate doar interesul masonic. Printre fraţii de lojă, puternic implicaţi în politică, din moment ce ocupă sau au ocupat poziţii de conducere în instituţiile statului se află:
Petre Roman – prim-ministru al României (1989-1991), preşedintele Senatului României (1996-1999).
Radu Vasile – prim-ministru al României (1998-1999). Începând cu 2000 senator PD.
Adrian Năstase – ministru de Externe (1990-1992), prim-ministru al României (2000-2004), preşedinte al Camerei Deputaţilor şi preşedinte executiv al PSD (2005-2006). Cavaler de Malta şi membru al Clubului Rotary.
Călin Popescu Tăriceanu – ministru al Industriei şi Comerţului (1996-1997), deputat PNL (1996- 2004), prim-ministru al României din 2004.
Mugur Isărescu – prim-ministru al României (1999-2000), guvernator al Băncii Naţionale a României. Membru al Clubului de la Roma şi al Comisiei Trilaterale.
Teodor Meleşcanu – ministru de Externe (1992-1995).
Adrian Severin – vice prim-ministru şi ministru de Externe (1996-1997), deputat în Parlamentul României (1992-2007), europarlamentar.
Bogdan Olteanu – preşedinte al Camerei Deputaţilor din Parlamentul României, finul lui Tăriceanu.
Andrei Pleşu – ministrul Culturii (decembrie 1989-1991) şi ministru de Externe (1997-1999)
Doru Ioan Tărăcilă – ministru de Interne (1994-1996), senator PSD, vicepreşedinte al Biroului Permanent al Senatului.
Victor Babiuc – ministru al Apărării (1996-2000), din 2005 preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României.
Sorin Frunzăverde – ministrul Apărării (2000)
Vasile Mihalache – primarul sectorului 4 Bucureşti (2000-2004)
Dan Voiculescu – fost preşedinte al Partidului Conservator, senator în Parlamentul României.
Attila Verestoy – senator UDMR din 1990. Din 2003 a fost numit „asistent al Marelui Maestru (Eugen Ovidiu Chirovici) pentru Transilvania”.
Lista este mult mai lungă. Practic, nu există poziţie importantă a statului care să nu fie ocupată de un mason. Făcând un calcul simplu şi pornind de la datele pe care le deţinem în prezent, cel puţin cinci din cei opt prim-miniştri ai României din perioada post-comunistă au fost masoni. La fel stau lucrurile şi în celelalte cazuri.
În 2004, în timp ce Marele Maestru al MLNR, Eugen Ovidiu Chirovici era preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii din cadrul Guvernului României, masoneria a fost declarată „asociaţie de utilitate publică”. Acest statut este acordat doar acelor organizaţii a căror activitate se desfăşoară „în interes general sau comunitar”. Din acest moment, masoneria are în mod făţiş o serie de avantaje, cum ar fi acela de a primi terenuri şi imobile în regim special sau acela de a fi finanţată de la bugetul de stat, adică din taxele şi impozitele plătite de fiecare român.
Caracatiţa masonică este infiltrată la toate nivelurile statului, ceea ce le permite fraţilor să îşi creeze cadrele legislative care le servesc cel mai bine interesele. Cei mai mulţi dintre ei sunt atât de siguri că nimeni nu îi va trage la răspundere pentru ceea ce fac, încât faptele şi abuzurile lor sunt de notorietate publică. Toate ştirile, toate dezbaterile, toate aşa zisele investigaţii jurnalistice care prezintă marile cazuri de corupţie nu au însă nicio valoare, atâta vreme cât nu afirmă sus şi tare că relaţiile masonice din culise stau la baza dezastrului social, economic şi politic în care a fost adusă România.
Bibliografie:
1. «Armaghedonul Masonic», 2007
2. Dorin Băleanu, Radu Comănescu: «Iluştrii francmasoni ai României», editura Europa Unită, 2003.
3. Valentin Manoliu: «Dezvăluiri uluitoare despre modul în care este afectată România de gigantica conspiraţie internaţională a Noii Ordini Mondiale», Editura Sapienţia, 2006
4. Ralph Epperson, «Masonry: Conspiracy Against Christianity – Evidence That the Masonic Lodge Has a Secret Agenda», ed. Publius Press
5. John Ankerberg, John Weldon: «The Facts on the Masonic Lodge», ed. Harvest House Publishers (January 1, 2003)
Autor: Mihaela Gheorghiu