10.827 români au semnat până astăzi petiţia pentru interzicerea exploatării gazelor de şist în România, de pe site-ul petitieonline.com. Petiţia se află astfel pe locul 8 ca număr de semnături de pe site-ul respectiv.
„Semnatarii acestei petiţii, ne adresăm Guvernului României, deoarece:
Considerăm că o asemenea decizie nu trebuie luată fără ca publicul să fie consultat, fără ca cetăţenii Romaniei, să fie în cunoştiinţă de cauză cu riscurile pentru mediu şi pentru sanătatea lor, şi fără ca România să dispună de o legislaţie în acest domeniu.
Cerem interzicerea oricărei activităţi de fracturare hidraulică pentru gaze de şist pe întreg teritoriul României!
Mai multe state din Europa au luat decizii împotriva utilizării acestei metode. Guvernul român, ar trebui să ţină cont de faptul că Franţa a interzis în vara anului trecut această activitate, în acest an Guvernul şi Parlamentul bulgar au adoptat măsuri asemănătoare, Danemarca, Olanda au instituit moratorii, şi, de asemenea, în Germania landul Westafalia-Renania de Nord. În Marea Britanie, ca urmare a seismelor produse la Blackpool, datorită fracturării hidraulice, activitatea este momentan suspendată.
În Parlamentul European au fost recent prezentate două rapoarte care, ambele, au semnalat numeroasele riscuri ale metodei. Studiile efectuate indică faptul că există o serie de incertitudini sau lacune în legislaţia actuală a UE. Experţii europeni atrag atenţia asupra pericolelor pe care metoda fracturării hidraulice le prezintă pentru mediu şi sănătatea oamenilor, pentru biodiversitate. În concluzie, experţii propun Parlamentului European adoptarea de urgenţă a unei directive pentru activitatea de minerit şi reviziuirea altor directive cu referire la apă, depozitarea deşeurilor din minerit, zgomot, utilizarea substanţelor periculoase, Natura 2000, declararea riscului de accidente şi bilantul de mediu, care au o aplicabilitate directă în acest domeniu.
Principalele riscuri pe care le implică aplicarea tehnologiei prin fracţionare hidraulică sunt: scoaterea din circuit a unor terenuri (densitatea medie fiind de 6 puţuri de foraj pe km pătrat, la care se adaugă reţeaua de conducte pentru transport), riscul de contaminare a terenurilor, poluarea sonoră, zgomotul produs de echipamentele de foraj şi cele de transport, utilizarea a milioane de metri cubi de apă pentru fiecare foraj în detrimentul agriculturii (terenurile nu vor mai fi irigate). Precedentele din SUA şi alte state arată că apa freatică şi sursele de apă potabilă sunt în pericol de contaminare, că există un risc seismic asociat, că se produce mobilizarea unor substanţe radioactive, a metanului şi a altor substanţe cu efect de gaze de seră.
Spre deosebire de gazele convenţionale, cele de şist sunt extrase din roci situate la adâncimi foarte mari şi care au un grad scăzut de permeabilitate. Pentru a putea extrage gazele de şist este necesară folosirea unei metode numită fracturare hidraulică/despicare/izbire (fracking). Mai multe institute de cercetare din SUA şi din Europa au demonstrat că această modalitate de extragere este foarte periculoasă. Motivele sunt legate în principal de tehnologia folosită:
Fracturarea hidraulică – Este singura metodă de extragere a gzelor de şist în acest moment. Forajul este săpat vertical, apoi în plan orizontal, la o adâncime de până la 3-6 km. Rocile sunt despicate artificial prin explozii, fapt ce poate cauza cutremure. Sute de maşini de tonaj mare sunt folosite pentru fiecare foraj. Sub o presiune imensă (peste 1.000 atm) o medie de 60 de milioane de litri de apă sunt injectate la fiecare lovitură în sol, apa amestecta cu substanţe chimice foarte toxice şi cancerigene (incluzând benzen şi etilenă). Conform raportului «Impacts of shale gas and shale oil extraction on the environment and on human health al Parlamentului European», datorită secretelor comericale, compoziţia aditivilor folosiţi în timpul forărilor nu este pe deplin făcută publică, dar cercetătorii au identificat peste 750 de asemenea substanţe. Conform unei liste cuprinzând 260 de astfel de substanţe furnizată de New York State aceasta conţine:
58 de substanţe, dintr-un total de 260, au proprietăţi problematice, 6 fac parte din prima listă publicată de Comisia Europeană cu substanţe ce necesită atenţie deosebită din cauza potenţialelor efecte pe care le pot avea asupra omului şi asupra mediului (Acrilamida, Benzen, Benzen Etil, Isopropylbenzene (cumene), naftalină, tetrasodiu, Etilen). Substanţa Naftalină bis (1-metiletil) este în prezent considerată ca fiind bioacumulativă şi toxică; 17 sunt clasificate ca fiind toxice pentru organismele acvatice;
38 sunt clasificate ca fiind acut toxice pentru sănătatea urmană; 8 substanţe sunt clasificate ca fiind cancerigene, cum ar fi benzen şi amidă acril, oxid de etilenă şi diversi solvenţi pe baza de petrol; 6 sunt clasificate suspecte ca fiind cancerigene, cum ar fi hidroxilamină clorhidrat; 7 sunt clasificate ca mutagene (1B Muta.), cum ar fi benzen şi oxid de etilenă; 5 sunt clasificate ca având efecte asupra funcţiei de reproducere.
Gazul de şist eliminat din rocă este extras prin tubul sondei. Aproximativ jumătate din apa contaminată chimic rămâne în subteran. O parte din această apă, împreună cu gazul, se va deplasa prin fracturile naturale din rocă putând să ajungă în apa subterană şi în sol. Apa rămasă este retrasă şi turnată în iazuri existând riscul să se scurgă în apa subterană. Cantităţi imense de metan sunt emise în atmosferă, acesta fiind un gaz cu efect de seră mult mai dăunător decât dioxidul de crabon. Produsele chimice se conectează cu elementele radioactive (precum radiul şi uraniul) din sol şi apoi le aduc la suprafaţă. Este nevoie de un număr foarte mare de sonde (zeci de mii) doar pentru un teritoriu restrâns. Câmpurile de gaze de şist sunt exploatate timp de aproximativ 5 ani (cele de gaz conveţional timp de decenii).
Metoda de explorare a gazelor de şist bituminos nu este mai puţin periculoasă decât cea de extragere a acestora.
Pentru foraj sunt necesare cantităţi enorme de apă, care, cel mai probabil, vor fi extrase din rezervele noastre de apă potabilă subterane! De asemenea, pe lângă chimicale toxice, apa reziduală conţine arsenic, metale grele, elemente radioactive precum uraniu şi radon derivate din straturile subterane. Apa folosită NU POATE fi purificată!
Pagube cauzate de explorarea şi exploatarea gazelor de şist:
Apă potabilă şi ape subterane contaminate;
Soluri toxice şi radioactive;
Poluarea aerului;
Cutremure şi alunecări de teren;
Cancer şi boli incurabile pentru oameni;
Distrugerea florei şi a faunei;
Infrastructură distrusă şi poluare fonică.
Boli
S-a studiat faptul că în zonele în care sunt produse gazele naturale bituminoase, ca urmare a contaminării cu substanţe chimice toxice, cancerigene, numărul de boli este creştere în mod dramatic: neuropatie periferică, leziuni cerebrale ireversibile, astm, cancer de piele, cancer testicular, probleme în timpul sarcinii, anemie, leucemie, insuficienţa renală şi multe altele. Mortalitatea este în creştere.
Mai mult, considerăm că acum, când sustenabilitatea este prioritară, nu este oportună direcţionarea resurselor publice şi a finanţelor publice, în detrimentul susţinerii producerii de energii din surse regenerabile. Este cu atât mai grav că nici la nivel comunitar Uniunea Europeană nu dispune de o legislaţie care să reglementeze utilizarea metodei fracţionării hidraulice pentru exploatarea gazelor de şist, potrivit raportului elaborat de Direcţia Mediu Sănătate Publică şi Securitate Alimentară a Parlamentului European, în iunie 2011, şi alte rapoarte prezentate în Parlamentul European şi în Comisia Europeană în cursul anului trecut. Toate aceste studii şi rapoarte semnalează riscuri importante, iar Guvernul ar fi trebuit să le aducă la cunoştinţa publicului înainte de a lua aceste decizii.
Cerem interzicerea oricărei activităţi de fracturare hidraulică pentru gaze de şist pe întreg teritoriul României!”
Puteţi semna petiţia aici: http://www.petitieonline.com/nu_vrem_exploatarea_gazelor_de_sist_in_romania_prin_fractionare_h
