Noile vedete ale politicii, stele fără strălucire
1. Remus Cernea sau când bunele intenţii nu ajung. Deputatul are inițiative de natură să șocheze. Uneori chiar și pe colegii din USL. Legalizarea parteneriatelor civile între persoane de acelaşi sex sau solicitarea ca Biserica să nu mai primească bani de la stat sunt ideile care l-au adus recent în atenţia presei.
2 Cristiana Anghel. Probabil cel mai mediatizat nou politician, fosta învăţătoare grevistă ajunsă senator PC a devenit cunoscută pentru scandalurile legate de faptul că a ocupat o locuinţă de la Ministerul Educaţiei la care nu avea dreptul şi că şi-a angajat fiica la respectiva instituţie. Aclamată de mulți ca un erou în 2010, când a intrat în greva foamei
3. Cătălina Ştefănescu, vedetă fără voie. La numai 23 de ani, cel mai tânăr parlamentar învață ABC-ul politicii direct de pe băncile Camerei Deputaților. A intrat fără să vrea în atenţia presei, care a pus accesul ei în Parlament mai mult pe seama relaţiilor dintre familia sa şi Liviu Dragnea decât pe vreo competenţă într-ale politicii.
4. „De luni până vineri sunt politician, iar de vineri până duminică sunt muzician”, se descrie pentru ziarul Ring Mihai Sturzu, solist Hi-Q şi deputat PSD. Poate partea cu muzica îi va fi ieşind bine, dar prestaţia sa ca parlamentar este încă timidă. Sturzu nu a luat cuvântul decât o dată în plen, cu prilejul jurământului obligatoriu de credinţă.
5. Are şi PDL muzicanţii săi. Ciprian Mihai Rogojan, cunoscut şi drept „Cici de la Sistem” este senator de Baia Mare. Nu se mai ocupă de muzică, pentru că trupa şi-a luat o pauză, pe care el unul s-a gândit s-o umple cu politica. Şi aşa – îndemnat probabil şi de socrul său, Ioan Ariton, liderul PDL Sibiu – a ajuns în Senat.
Sursa: evz.ro
Recomandare Anonimus: Tinerii și politica
România ar putea deveni independentă energetic în cel mult zece ani, susţine Victor Ponta
Premierul Victor Ponta susţine că România ar putea deveni independentă energetic în cel mult zece ani, în urma exploatării resurselor de gaze şi de ţiţei din Marea Neagră, precizând că Petrom va investi peste 300 de milioane de euro pentru realizarea de noi sonde.
Ponta a mai spus că prin investiţiile Petrom, dar şi ale altor companii, zona Mării Negre devine „acel rezervor energetic de care România are foarte mare nevoie”. Premierul a precizat că Guvernul va oferi „tot sprijinul” pentru aceste investiţii. El a susţinut că în cel mult zece ani „Marea Neagră va putea acoperi integral necesităţile industriei şi populaţiei româneşti şi va face din România într-adevăr un jucător important pe această piaţă”.
„În perioada imediat următoare Petrom va investi peste 300 de milioane de euro pentru noi sonde şi e foarte important că zona Mării Negre, prin investiţiile făcute în special de OMV – Petrom, dar şi de alte companii mondiale de renume
El a mai spus că îşi doreşte ca în acest an să fie inaugurată conexiunea de gaze cu Republica Moldova şi astfel ţara noastră să devină şi exportator.
„În afară de ceea ce am vizitat acum platformele vechi aparţinând doar Petrom, sunt două perimetre noi, e vorba de Neptun şi de Midia, unde sunt acordate licenţele împreună cu Exxonmobile. Într-unul dintre ele a intrat şi Romgaz şi este prima dată când o companie românescă intră într-o asemenea asociere realmente de mare nivel tehnologic”, a explicat premierul.
Companiile OMV Petrom şi Exxon ar putea extrage anual 6,5 miliarde metri cubi de gaze naturale din perimetrul Neptun din Marea Neagră, potrivit estimărilor preliminare, cantitate care echivalează cu aproape jumătate din consumul anual actual al României
OMV Petrom produce anual circa 5 miliarde de metri cubi de gaze. România consumă anual aproximativ 14 miliarde metri cubi de gaze naturale. Cele două companii explorează împreună perimetrul Neptun din Marea Neagră. În luna februarie a anului trecut, cele două companii au anunţat o descoperire semnificativă de gaze în urma forării sondei Domino-1, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi.
Sursa: adevarul.ro
| În realitate, și statul Român, și cetățenii acestuia vor cumpăra gazul natural de la companiile OMV Petrol și Exxon, care, așa cum se știe, nu aparțin României, ci sunt mari companii private.
Câștigul României de pe urma exploatării acestor resurse naturale poate fi rezumat și calculat doar în redevenţele perecepute companiilor ce exploatează resurse de subsol, la care se adaugă celelalte categorii de taxe pe care le percepe statul, TVA, accize, impozit pe profit și contribuţii sociale Redevenţele pe petrol şi gaze oscilează între 3,5% şi 13,5% din cantitatea exploatată, funcţie de tipul de zăcământ. Statul român a colectat în 2012 1,5 miliarde de lei (circa 380 de milioane de euro) din redevenţele percepute companiilor ce exploatează resurse de subsol ale țării. O sumă extrem de mică, dacă ne gândim că Petrom, cea mai mare companie din România, avea în 2012 o cifră de afaceri de 5,3 miliarde euro în România. Prin urmare, declarația lui Victor Ponta nu este numai nerealistă, dar de-a dreptul stupidă. Odată concesionate suprafețele de pe care se face exploatarea, statul român nu mai are de jucat nicio carte în acest joc economic. |
