Grupul care conduce Comitetul Olimpic Internațional (IOC) a câștigat aproape 8 miliarde de dolari între 2009 și 2012, potrivit estimărilor Sportcal. Înființat pentru a promova sportivii olimpici, Comitetul face avere de pe urma Jocurilor Olimpice (OJ), eveniment susținut o dată la patru ani. În plus, cei 109 de membri sunt tratați regește oriunde se duc, în special în timpul Olimpiadei.
Ba mai mult, unii dintre aceștia au fost prinși primind mită, dar, se pare că ce se întâmpla în Elveția, rămâne în Elveția. Faptul că sediul organizației non-profit este amplasat în Elveția îi permite grupului să nu plătească 20% din taxa pe venituri.
„Scutirea de la plata taxei este foarte importantă. Nu am cifre concrete despre câți dolari economisim. Dar scutirea taxei se traduce în mai mulți bani cheltuiți pentru efortul olimpic”, a spus Gerhard Heiberg, membru al Comitetului, într-un interviu pentru un ziar danez. Mai mult, mita a fost practic legală în Elveția. Înăsprirea legilor în acest sens a avut loc doar după un scandal de proporții în care au fost implicate atât Comitetul Olimpic Internațional, cât și FIFA.
Comitetul, care poate avea până la 115 membri, este alcătuit din fețe regale, nobili sau directori generali. Din 2001, când Jacques Rogge a preluat cârma organizației, aceasta a primit la conducere un număr mai mare de foști sportivi. Cu toate acestea, top managementul este rezervat în mare parte unui grup de elită.
Din sfera regalității se regăsesc Prințul Faisal bin Al Hussein, Frederik, Prinț Înconorat al Danemarcei, Prințesa Haya Bint Al Hussein, Șeicul Tamin Bin Hamad Al Thani, Prințul Nawaf Faisal Fahd Abdulaziz, Prințul Ahmad Al-Fahad Al-Sabah, Prințesa Anne, Prințul Albert al II-lea și Printesa Nora din Liechtenstein.
Membrii IOC nu primesc salarii, dar se bucură de un tratament preferențial. În timpul Olimpiadei programul lor include plimbări în limuzine, cazare la hoteluri de cinci stele și băuturi de zeci de mii de dolari. Uneori, însă, aceste atenții trec dincolo de limite. De exemplu, cel mai cunoscut caz de luare de mită a fost cel de la Salt Lake City, când s-a descoperit că membrii Comitetului au primit milioane de dolari sub formă de cadouri, excursii, burse școlare, operații chirurgicale sau job-uri pentru rude. Scandalul a dus la mai multe demisii la vârful organizației.
Afacerile JO au crescut cu 47% în patru ani
Cea mai mare parte dintre aceste venituri provine din drepturile de televizare. De pildă, China a plătit 99,5 milioane de dolari pentru difuzarea Olimpiadei de la Londra, care a debutat pe 27 iulie 2012. Sponsorii parteneri au generat și ei venituri în valoare de peste 950 milioane de dolari între 2009 și 2012. De asemenea, 11 companii au plătit sume importante pentru a se bucura de exclusivitate în timpul competiției, și anume: McDonald’s, Coca-Cola, Procter & Gamble, Ator, Atos Origin, Dow Chemical Company, General Electric, Omega, Panasonic, Samsung Electronics și Visa.
Cu toate astea, veniturile Comitetului Olimpic sunt departe de a fi transparente. Ceea ce se știe cu siguranță este că organizația primește aproape jumătate din taxele de televizare, iar edițiile de vară ale JO primesc de două ori mai mult decât edițiile de iarnă.
Comitetul Olimpic al Statelor Unite primește mai mult față de alte Comitete, SUA aducând, de departe, cele mai mari venituri din drepturile TV. Restul banilor ajung la diverse organizații, precum International Archery Federation, Fédération Internationale de Football Association, International Paralympic Committee sau World Anti-Doping Agency.
Sportivii nu primesc bani direct de la Comitet, dar cei mai mulți dintre ei sunt recompensați cu bonusuri de la Comitetele Olimpice Naționale, în funcție de performanțele și medaliile câștigate. Spre exemplu, Comitetul Olimpic al Americii oferă 25.000 de dolari pentru aur, 15.000 de dolari pentru argint și 10.000 de dolari pentru bronz. Malaezia își stimulează sportivii cu 600.000 de dolari pentru medalia de aur, însă nu a mai câștigat niciuna din 1956.
Marea Britanie a alocat peste 11 miliarde de dolari pentru ediția Jocurilor Olimpice din vara lui 2012. Criticii au dezbătut în ce măsură găzduirea Olimpiadei este sau nu de bun augur pentru capitala Angliei. Pe de o parte, JO generează venituri și forțează investiții în infrastructură, pe de altă parte însă, cheltuielile cu organizarea și noile construcții pot afecta serios economia britanică.
Preluare: incont.ro
