O ştire la Pro TV despre „mentalitatea românească” urmată, ca de obicei, de o avalanşă de injurii la adresa… poporului roman, condamnări de forma obişnuită, precum „suntem o ţară de cacat, suntem o ţară de nesimţiţi”, „nu suntem civilizaţi – sălbatici, antiumani, e puţin spus”, „suntem o ruşine a umanităţii, bunului simţ şi legilor şi regulilor pe care ar fi trebuit să le cunoaştem”. Acestea sunt doar câteva dintre comentariile cititorilor de pe site-ul Pro TV, pentru că, aşa cum bine vedeţi, nimic nu este prea mult în aprecierea poporului din care facem parte la diferite ocazii, în care ne simţim perfect îndreptăţiţi să facem aceste lucruri deloc onorante.
Şi totuşi, dacă nu suntem deloc îndreptăţiţi să spunem aceste lucruri? Cum rămâne cu afirmaţiile pe care le-am făcut? Le retragem, pur şi simplu, până la următoarea ocazie? Ne resimţim în vreun fel? Ne este ruşine de noi şi de modul în care ne-am obişnuit să gândim? Ne revizuim şi atitudinea şi determinările, pornirile, prejudecăţile care ne-au împins să ne comportăm astfel?
Dar, şi mai important, cum rămâne cu modul de „funcţionare” al mentalului românesc şi mai ales al mass-mediei româneşti?
Acesta este ştirea Pro TV pe care ne propunem să o comentăm:
Aventura neamţului al cărui iaht a eşuat în Marea Neagră:
Românii m-au alungat în mijlocul furtunii
Autorităţile portuare din Constanţa s-au făcut de râs şi au lăsat un om în mijlocul furtunii, chiar dacă au primit un semnal SOS că este în mare pericol.
Barbatul, un turist german care a venit să ne vadă ţara, a fost prins de vijelie în largul mării şi-a nimerit cu iahtul, din greşeală, în portul Constanţa. În loc să-l ajute, garda de coastă şi ofiţerii portuari l-au gonit înapoi spre marea agitată, iar vasul neamţului s-a izbit de stânci.
Doi pescari l-au salvat cu o barcă pneumatică. Pe lumină, oficialii au susţinut că nu s-au înţeles cu el, pentru că nu ştia engleza, deşi bărbatul ne-a vorbit doar în această limbă.
Scenele filmate pe zi, cu iahtul izbit de stânci, ne dau o imagine clară a patimilor îndurate de neamţ. A fost greu chiar şi pentru cei care au încercat să-i scoată ambarcaţiunea din capcana stâncilor.
Proprietarul iahtului, în vârstă de 61 de ani, a plecat în urmă cu o lună de acasă dornic să viziteze minunata… Românie: Delta Dunării şi porturile de la Marea Neagră.
Miercuri a plecat din Sulina, iar noaptea a ajuns în mijlocul unei furtuni de gradul 5. Navigatorul susţine că nu a reuşit să intre în Portul Tomis, iar curenţii şi valurile l-au împins în Portul comercial Constanţa. Aici a început şi coşmarul. Când micul său iaht era aproape zdrobit de valuri, autorităţile de coastă l-au anunţat că nu are ce să caute acolo pentru că zona este una pentru vase comerciale.
Odată ajuns în portul mare, cetăţeanul german a cerut ajutor însă chiar dacă pe mare era furtună autorităţile nu i-au permis intrarea şi l-au lăsat în voia valurilor.
La doar câteva minute după ce a fost alungat, ambarcaţiunea sa a fost dusă de furtună spre larg şi izbită de digul de protecţie din zona Cazinoului. Culmea, chiar în faţa Comandamentului Marinei Militare Române.
„- Am apelat prin radio… Am lansat un semnal SOS… .
– Aţi vorbit cu autorităţile portului, le-aţi spus că este noapte şi că nu vedeţi nimic?
– Da, era noapte, nu vedeam nimic în faţă şi era furtună.
– Şi v-au spus că trebuie să plecaţi?
– Da, au spus că trebuie să plec de acolo.”
Cu lacrimi în ochi, marinarul susţine că a încercat să-i înduplece pe cei de la garda de coastă şi de la căpitănie, dar nimeni nu l-a ajutat. Deşi legea spune clar că autorităţile portuare sunt obligate să ajute orice om aflat în pericol pe mare care lansează un SOS.
Şansa lui a fost, uluitor… ospătarul unei terase care i-a auzit strigătele disperate şi a cerut ajutor. Aşa a putut fi recuperat cu o barcă pneumatică de doi pescari, nicidecum de vreo autoritate.
Abia la lumina zilei, cei de la căpitănie, garda de coastă şi poliţia de frontieră au început să roiască în jurul ambarcaţiunii de parcă ar fi fost Ziua Marinei.
Cum era de aşteptat, autorităţile române se consideră fără pată. Alexandru Mezei, şeful Căpităniei Zonale a Portului Constanţa, susţine că nu s-au înţeles cu cetăţeanul german:
„- N-au reuşit pentru că era o singură persoană de cetăţenie germană care nu ştie limba engleză… e greu cu cineva cu care n-ai cum să comunici…
– E vina lui?
– Categoric. El a condus nava, nu noi.”
Şi totuşi, proprietarul iahtului vorbeşte bine limba engleză. Mai degrabă, cineva de la dispecerat nu l-a înţeles sau pur şi simplu nu i-a păsat că un om este în pericol de moarte, la fel ca într-un filmuleţ care promovează învăţarea limbii engleze.
Cetăţeanul german a ajuns la spital cu probleme cardiace şi atac de panică. Nu înţelege de ce a fost tratat aşa în ţara unde venise ca turist. „Nu e în regulă…”.
O ştire cusută cu aţă albă, servită publicului avid de „automutilări” româneşti.
Câteva observaţii raţionale şi de bun-simţ:
-Neamţul (redactorul ştirii nu s-a sinchisit să asocieze un nume chipului inocent) trebuia să cunoască limba engleză, dar nu limba engleză de conversaţie, ci cea pe care a studiat-o atunci când şi-a luat brevetul de „navigator”. Autoarea ştirii spune că s-a înţeles numai în engleză cu neamţul, deşi acesta a spus doar câteva cuvinte stâlcite, restul conversaţiei fiind mai mult convenabil direcţionată şi „subînţeleasă”. Aşadar, „omul negru” şi românul „îndărătnic” Alexandru Mezei, şeful Căpităniei Zonale a Portului Constanţa, avea perfectă dreptate să susţină obligaţia neamţului de a-şi comunica problemele în limba engleză.
– Orice navigator cât de cât instruit ştie răspunsul la această întrebare: Cum scapi de un incident nedorit, precum ciocnirea de mal sau de alte ambarcaţiuni, pe o furtună de gradul cinci? Rămânând în larg! Ceea ce s-au străduit să-l sfătuiască şi românii pe neamţ. Probabil că autorităţile portuare au făcut această precizare, dar ea nu a putut trece de cenzură, pentru că ar fi compromise întreaga ştire.
– Tot în acelaşi scop, ştirea mai „omite” sau „neglijează” să vorbească despre intervenţia Gărzii de Coastă care şi-a propus să-l recupereze pe neamţ din larg, numai că acesta eşuase la mal foarte repede. Nu ar mai fi fost la fel de compromiţător pentru „mentalitatea” românească acest ”detaliu”.
– De altfel, expresia „furtună de gradul cinci” nu este atât de îngrozitoare, dacă dai deoparte fondul sonor de filme de groază şi intonaţia prompteristică gravă. Este o furtună cu valuri mijlocii (de 1,8 – 2,5 metri), cu creste care se sparg, eventual cu împroşcări. Doar lipsa de experienţă a navigatorului l-a făcut să se panicheze atât de mult …Dar despre acest lucru nu s-ar fi putut vorbi în această ştire.
– În treacăt fie spus: dacă furtuna ar fi fost de o mare intensitate, trebuie să fim conştienţi că barca ar fi păstrat urmele întâlnirii violente cu ţărmul. În imaginile Pro TV vedem un iaht perfect în regulă şi putem fi siguri că dacă ar fi avut vreo zgârietură mai profundă camere s-ar fi străduit să ne înfăţişeze „groaza şi teroarea“…
– „Autorităţile de coastă l-au anunţat că nu are ce să caute acolo (în portul comercial) pentru că zona este una pentru vase comerciale”, spune ştirea. Într-adevăr, altfel cum să-l ferească de o eventuală întâlnire deloc plăcută cu o mare navă comercială sau de ciocnirea de mal.
– Poate că un „navigator” adevărat, aşa cum îl intitulează ştirea, ar trebui să se informeze în prealabil despre condiţiile metereologice care îl aşteaptă. Este o practică obligatorie pentru navigatori, ne-ar putea spune… oricine, în afară de ştiriştii Pro TV. Dar neamţul ”nostru” rămâne neprihănit în faţa ”barbariei” româneşti… Neamţul rămâne un nevinovat, un inocent, de parcă ar fi un obicei internaţional, o practică a lumii civilizate ca de viaţa ta să aibă grijă cel mai bine ceilalţi.
Nimic nu poate sta în calea denigrării „mentalităţii româneşti”, mai ales că o astfel de ştire, despre cât de proşti şi răi sunt românii, în general, nu poate decât să se bucure de o largă audienţă şi apreciere.
Nu putem spune acum mai degrabă că acesta este un adevărat păcat al mentalităţii româneşti şi de abia de aici începe prostia, nesimţirea şi ce mai vreţi? …Nu vă puneţi limite, într-adevăr!
