Sub titlul ”Asasinul Șef”, în ziua de 7 iunie 2012, pe un site Internet se afirmă: „ …nu numai că vor alege un președinte al SUA, ci și un asasin șef”.
„Grație unui articol lung din New York Times scris de Jo Becker și Scott Shane, Secret Kill ListProves a Test of Obama s Principles and Will (Lista secreă de asasini, dovadă a principiilor și voinței lui Obama), luăm cunoștință acum de faptul că președintele a petrecut un timp surprinzător de lung supervizând ”nominalizarea” de presupuși teroriști pentru a-i asasina prin programul de drone (avioane fără pilot controlate de la distanță) pe care le-a moștenit de la președintele George W. Bush și pe care le-a înmulțit exponențial”.
„Limbajul articolului despre președintele nostru războinic (…) se concentrează pe dilemele unui om care, așa cum știm acum, a aprobat și supervizat dezvoltarea unui program de asasinate extrem de puternic în Yemen, Somalia și Pakistan, bazat pe o listă de asasinate”. De asemenea, a făcut-o sistematic, obiectiv după obiectiv, nume după nume. (…) Conform celor scrise de Becker și Shane, președintele Obama a și fost implicat în folosirea unei metode frauduloase de numărare a asasinatelor cu drone care minimalizează numărul morților civili.
„Istoric vorbind, toate acestea sunt foarte ciudate. Times califică rolul lui Obama în mașinăria de asasinate cu drone ca „fără precedent în istoria prezidențială”. Și așa este.
„Este cel mai ciudat dintre ritualurile birocratice: Cam în fiecare săptămână se întrunesc peste 100 de membri ai aparatului de siguranță națională în creștere al guvernului, într-o videoconferință, pentru a studia biografiile presupușilor teroriști și recomandă președintelui pe următorii eliminați. Acest proces secret de ”nominalizare” este o invenție a guvernului Obama, un nefast cerc de discuții care studiază diapozitivele PowePoint cu numele, poreclele și biografiile presupușilor membrii ai filialei Al-Qaeda din Yemen sau aliații din miliția Shabab din Somalia. Nominalizările merg la Casa Albă, unde chiar la insistențele lui și orientat de ”țarul” contraterorismului John O. Brennan, Obama trebuie să aprobe fiecare nume.”
„Așa cum ne-a informat săptămâna trecută Times, nu numai că avem un șef în Biroul Oval, ci și un ciber-războinic…”
Ceea ce scriu este o scurtă sinteză a actualității SUA:
Ieri, de asemenea o zi sinistră, 6 iunie 2012, BBC Mundo, sub titlul „Se dezumflă economia Chinei?”, afirmă: „Câțiva indicatori încep să arate spre o scădere economică în țara asiatică, cu o puternică diminuare a cererii de electricitate și a producției industriale, precum și în randamentul fabricilor și a vânzărilor cu amănuntul. China suferă de luni de zile din cauza vântului rece care bate dinspre Europa, care este piața sa de export cea mai mare, chiar mai mare decât cea a Statelor Unite. Sectorul manufacturier al țării se contractă de șase luni mai ales din cauza slabei cereri la export, conform unui studiu recent.”
„Banii nu mai ajung în China cam de prin septembrie, și în aprilie de fapt au început să părăsească țara. Este un lucru absolut neobișnuit.”
„Pentru a evita ca yuanul să se întărească prea mult, China nu lasă ca speculatorii să cumpere moneda. De la mijlocul anului 2010, guvernul chinez permisese în mod ordonat ca yuanul să se întărească față de dolar, dar în ultima lună, cum economia a intrat în criză, a început să se deprecieze din nou valoarea yuanului. …Multe întreprinderi au finanțat importul de materii prime, ca cupru, minereu de fier și aluminiu pentru industria construcțiilor.”
„Livrările de cupru neutilizat care se acumulează în magaziile Chinei au devenit atât de mari încât abia dacă mai este spațiu pentru a păstra excedentul. Asta ar putea fi numai o problemă trecătoare pe termen scurt. Dar teama este că ar putea fi începutul sfârșitului boom-ului imobiliar în care s-au construit mult mai multe apartamente decât are nevoie țara în realitate. Există orașe fantomă coplet construite. Se pare că multe din aceste etaje goale erau cumpărate de întreprinderi și familii chineze ca o investiție mai atractivă decât depozitarea banilor într-un cont bancar cu dobândă mică. Rata de creștere în China abia a căzut sub cifra magică de 10% în momentul în care Occidentul cădea în recesiunea cea mai profundă de la al doilea război mondial. De exemplu, gigantul asiatic a construit de la zero rețeaua feroviară de mare viteză cea mai mare din lume, de cinci ori volumul rețelei franceze de mare viteză. China este în toiul unei tranziții delicate, cu o nouă generație de lideri care se apropie de putere, ceva ce se întâmplă numai o dată la 10 ani. Există o luptă politică în fierbere, pusă în evidență de destituirea ostentativului guvernator al Chongqing, Bo Xilai. Mulți dintre membrii de partid au beneficiat de boom-ul imobiliar și de credite în ultimii trei ani. Dacă acest apogeu se termină, nu vor vre să facă parte dintre perdanții inevitabili. Cum se va desfășura această bătălie, în special în cazul în care China se confruntă cu protestele muncitorilor șomeri ieșiți în stradă, este o necunoscută pentru toată lumea.”
Sunt departe de a împărtăși acest sinistru scenariu yancheu despre destinul Chinei, și mă întreb dacă oare poate fi ignorat faptul că China posedă cele mai mari rezerve de pământuri rare din lume și volumuri enorme de gaze de șist, care îi vor permite să-și exercite puterea asupra producției energetice mondiale când va înceta să existe puterea de a minți și supune. Deja este prea mult.
FIDEL CASTRO RUZ
9 iunie 2012
Ora 12:05 pm.
