Preotul Bojan Aleksandrovici, din Valea Timocului, singurul cleric care a reușit să construiască o biserică ortodoxă română în întreaga zonă Timoc, la Malainiţa, a cerut sprijinul statului român în construirea mai multor biserici în Serbia de Răsărit.
Preotul Bojan este de convingerea că statul român ar trebui să aibă o strategie clară în ceea ce priveşte comunitatea românilor din Valea Timocului.
„Ţara Mamă România trebuie să ne ajute să construim biserici, să intervină la statul sârb pentru a recunoaşte biserica ortodoxă română în întrega Serbia şi să avem şcoală în limba maternă. Mi se pare că fraţii sârbi nu respectă toate aceste intervenţii şi poate că ar trebui să se treacă la un al doilea nivel, la un nivel mai hotărât, ca să nu-i spun dur” – preotul Bojan Aleksandrovici, vicarul Timocului.
De când a început demersurile pentru construcţia bisericii de la Malainiţa, preotul român a fost permanent tracasat de autoritățile sârbe.
Bojan Aleksandrovici a fost distins de Ministerul Afacerilor Externe cu Premiul pe 2007 pentru promovarea identității culturale, lingvistice și religioase a românilor de pretutindeni, în semn de apreciere a acțiunilor sale în beneficiul comunității românești din Serbia. În 2008, însă, preotul român a fost caterisit de tribunalul bisericesc ortodox sârb, pe motiv că a oficiat slujbele religioase în limba română.
Biserica de la Malainița este un simbol al rezistenței românilor timoceni în fața agresiunii asimilaționiste practicate de statul sârb și de Biserica Ortodoxă Sârbă
„154 de sate sută la sută româneşti , 48 localităţi mixte, 300.000 – 350.000 de români n-au şcoală românească, n-au ore în limba română, la atâţia oameni nu avem decât două biserici, trei paraclise şi câteva troiţe şi şase preoţi. Biserica ortodoxă sârbă se opune, nu ne recunoaşte, la fel şi statul sârb, ne dă decizii de demolare a bisericilor, clopotniţelor, gardurilor. Aici (biserica de la Malainiţa) totul a primit decizie de demolare. Suntem împiedicaţi, orice lucru firesc pe care vrem să îl facem nu ni se aprobă. Noi dăm maxim şi mai mult de maxim în lupta asta, fiindcă altfel nu rezistam 170 de ani fără un ajutor. Acum pasul care trebuie făcut este din partea ţării mame. Patriarhia Română face lucruri extraordinare, ea este cea care ne susţine activitatea aici” – părintele Bojan Aleksandrovici.
Bojan Alexandrović (Boian Alexandrovici sau Boian Alexandru) este un preot român ortodox din estul Serbiei (Timoc), paroh de Malainița și Remesiana, precum și protopop al Protopiatului Dacia Ripensis (fiind hirotonit de episcopul român Daniil de la Vârșeț) cu sediul la Negotin. S-a născut în 1977 la Negotin, unde și-a petrecut copilăria. Este descendent al unei familii de români timoceni, bunicii din partea tatălui fiind originari din satul Malainița, localitate situată la câțiva kilometri nord-vest de Negotin.
Bojan Alexandrovič locuiește în Malainița, unde slujește în prima biserică ortodoxă în care limba liturgică este româna. Până în 2013 doar în Iasicuva (sârbă – Jasikovo), în Bigrenița (sârbă – Bigrenica) și Samarinovăț (sârbă – Samarinovac) s-au mai ridicat astfel de biserici sau se aflau în construcție. La Malainița a fost ridicată cea mai mare biserică românească, biserica veche fiind transformată în mănăstire.
În 2003, Boian Alexandrovici a ridicat la Mălăinița din fonduri proprii, pe un teren aflat în proprietatea sa, prima biserică ortodoxă română din Serbia de răsărit. A urmat un conflict îndelungat cu autoritățile sârbe, care cereau demolarea lăcașului, invocând ilegalitatea construcției. Un oponent vehement a lui Alexandrovic a fost și Biserica Ortodoxă Sârbă care se temea că își va piarde influența în zona Timoc. Scandalul a ajuns să fie comentat în presa internațională. În aprilie 2005, incidentul a fost discutat și la adunarea Consiliului Europei. La sfârșitul anului 2006, ipodiaconul Boian Alecsandrovic, a fost condamnat la două luni de inchisoare, cu suspendare.
În martie 2008 părintele Bojan Aleksandrović a fost decorat de către ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al României la Belgrad, Ion Macovei, Ordinul «Meritul Cultural» în grad de Comandor, înalta distincție conferită de președintele României, Traian Băsescu. Înalta distincție a fost decernată de către București „în semn de apreciere deosebită pentru atașamentul și angajamentul său constant față de promovarea identității culturale, lingvistice și religioase a românilor din Serbia”.
Atacurile Bisericii Ortodoxe Sârbe împotriva preotului român au continuat. Acesta fost caterisit pe motiv că a oficiat slujbe în limba română într-o biserică din Serbia. Sentința de excomunicare, pronunțată pe 16 octombrie 2008 de către Iustin, episcopul ortodox sârb al Timocului, a fost comunicată și preotului Bojan Aleksandrovici, care a fost judecat în absență. În actul semnat de episcopul Iustin se arată: „Boian Aleksandrovici, fost cleric al episcopiei de Timoc, a disprețuit pe episcopul său competent și, fără aprobare și acord al bisericii noastre, a fost hirotonit în treapta preoției de către un episcop al Bisericii Ortodoxe Române. Ca urmare, pe presbiterul Boian Aleksandrovici îl caterisim din treapta preoției și îl întoarcem în rândul laicilor fără drepturi și funcții“.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, întrunit la 30 octombrie 2008 la București, considera „invalid actul de caterisire a părintelui Bojan Alexandrovici de la Malainița (Valea Timocului) de către tribunalul bisericesc al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timoc, deoarece preotul român nu este cleric al Bisericii Ortodoxe Sârbe. De asemenea, Membrii Sfantului Sinod au constatat faptul că Episcopia Ortodoxă Sârba a Timocului nu respecta cele convenite în cadrul Comisiei mixte de dialog a celor doua Biserici Ortodoxe, din aprilie 2006, adică asigurarea serviciilor religioase în limba română pentru comunitățile românești”.
Pe 21 ianuarie 2009, părintele Boian Alexandrovici, Protopop de Dacia Ripensis (Valea Timocului/Serbia), a primit o înștiințare ultimativă de la primaria din Negotin în care i se dă un termen de 15 zile pentru dărâmarea fundației celei de-a doua biserici românești în localitatea Malainița, fundație sfințită în martie 2008.
