Micile ferme catalogate drept “de subzistență” sunt demonizate în România și aduse sistematic la sapă de lemn prin politicile agricole ale ministerului, sau, mai bine zis, prin lipsa acestora. Fermele mici sunt în sapă de lemn doar în România, pentru că în celelalte state din Europa, unde guvernele au creat programe specifice și le-au sprijinit, aceste mici exploatații sunt foarte profitabile. Fermierii cred că, dacă statul s-ar implica cu adevărat și ar creea programe credibile pentru micile exploatații, s-ar completa foarte ușor o nișă de piață, iar micii fermieri ar putea deveni prosperi în scurt timp. Cu toate acestea, cred fermierii, trebuie depășită o anumită barieră de mentalitate cu rădăcini în istoria noastră, potrivit căreia micii fermieri trebuie să fie neapărat săraci.
„Dacă s-ar sprijini înființarea fermelor mici s-ar completa o nișă de piață. Cu culturile de câmp nu poți trăi cu 20-30 de hectare, dar cu legumicultura, horticultura și cu vacile poți trăi foarte bine. Până acum s-a mers doar pe sprijinirea celor mari. A fost o măsură, le-a dat câte ceva, dar au beneficiat doar o mică parte dintre agricultori pentru că n-au fost suficient informați, n-au știu ce să facă să obțină banii. Măsurile de până acum mai degrabă i-au împiedicat pe fermieri în loc să-i încurajeze. De exmplu, nu puteai să crești vaca pe lângă casă. Trebuia să ai fermă. Dar de unde bani de fermă? (…) Nu există ferme mici rentabile. De cele mai multe ori, fermierii mici mai au câte un serviciu, iar aceasta este cumva o activitate secundară. Agricultura din România s-a polarizat puternic. Dacă ne uităm pe datele APIA, vedem că avem cel mai mare număr de fermieri mari din Europa, care au câteva zeci de mii de hectare și foarte mulți fermieri mici care mor de foame” – Samson Popescu, care lucrează 300 de hectare, dintre care 90% arendate, în județul Timiș.
Fermierii: sprijiniți tinerii să cumpere pământ, nu speculatorii
Agricultorul consideră că, dacă nu se va face nimic, în scurt timp ne vom trezi cu câteva milioane de șomeri în mediul rural. Fermierii cred că tinerii agricultori ar trebui sprijiniți să cumpere pământ, nu speculatorii români și străini, ca până acum.
„Numărul fermierilor mici a scăzut mult. Sunt pe cale de dispariție. Cei bătrîni au ieșit la pensie, iar tinerii nu sunt încurajați să le ia locul. Așa există riscul ca, în scurt timp, să mai pui câteva milioane de oameni de la țară pe listele de șomaj. De ce nu sunt sprijiniți micii fermieri să cumpere pământ pentru agricultură? De ce nu subvenționează statul dobânda băncilor? De ce nu oferă statul garanții pentru cumpărarea de terenuri? De ce statul încurajează specula străinilor care cumpără pământ cu 1.000 de euro hectarul și îl vând cu 10.000?! Numai că la noi n-are nimeni niciun inters să-i sprijine pe micii fermieri iar banii știm cu toții unde se scurg. Numai la micii fermieri nu ajung” – Samson Popescu.
Pe lângă aceste măsuri, agricultorii spun că este necesară asanarea urgentă a legumiculturii pentru ca eventualele programe să fie eficiente.
„Piața e dură. Nu se respectă regulile pieței. Vin de afară cu fructe și legume la negru și ne fac concurență neloială. Distrug, pur și simplu, micul fermier. Hipermarket-urile îi primesc pe micii producători, dar nu le fac contract dacă nu pot asigura desfacerea produselor tot anul și în toată țara” – Samson Popescu.
El a dat exemplul Germaniei unde micii fermieri sunt foarte prosperi, în condițiile în care aceștia sunt sprijiniți puternic de stat. La noi, însă, crede fermierul, statul a susținut doar interesele marilor exploatații și a dovedit ostilitate față de micul fermier.
Agricultura, o prioritate doar din vorbe
De aceeași părere este și un zootehnist, care crede că agricultura este o prioritate pentru statul român exclusiv la modul declarativ, în realitate micii fermieri nefiind sprijiniți în niciun fel.
„Nimeni nu dă doi bani pe agricultură. În agricultura din România sunt 10-15% care se umplu de bani și de subvenții, iar restul n-au bani de mâncare. Eu am acum 300 de vaci, dar o să mai păstrez maxim 50 până în primăvară. Laptele va fi cumpărat ca un fel de leac, iar vaca va apărea ca un animal sfânt, așa ca în India. Sectorul de vaci va dispărea complet într-un an-doi. Doar 0,2% din fermele de vaci sunt unele mari, 20% au 5-10 vaci, iar restul de 80% sunt de subzistență, cu una-două vaci. Numai în ultimul an au dispărut 1 milion de vaci dintr-un total de 7 milioane” – Mihai Petcu, un producător din Pantelimon, județul Ilfov care are 300 de vaci.
Un nou proiect, un nou eșec?!
Ceva mai optimist este un fermier din Argeș care-și pune speranțe în cel mai recent proiect al ministerului de sprijinire a micilor exploatații.
„Au fost cuprinse în acest proiect și propunerile noastre pentru înființarea de mici exploatații. Ministerul vrea să facă proiecte de până la 50.000 de euro pentru micile exploatații, pentru care există un fond de 300 de milioane de euro. Trebuie să ai pământ la țară și, în plus, se vor aplica anumite punctaje, există anumite criterii. Nu s-a făcut asta mai devreme pentru că acum s-a trezit Băsescu că agricultura este prioritate națională. Au venit și pe la noi în Argeș să popularizeze aceste proiecte. Vom vedea ce se întâmplă de acum din iunie” – George Lazăr, un legumicultor din județul Argeș care lucrează 50 de hectare de legume și 11 hectare de viță de vie.
Cooperativa Micilor Fermieri Argeşeni, al cărei vicepreședinte este George Lazăr, a depus la Ministerul Agriculturii un proiect de revitalizare a satului românesc, scopul fiind activarea unui segment important de fermieri care acum nu produc nimic sau lucrează în pierdere, prin înfiintarea unor mici exploatații de căpșuni. Proiectul presupune investiţii de aproximativ 30.000 de euro și ar putea fi realizat din fonduri europene şi de la buget.
Proiectul prevede înființarea unor exploataţii mici şi profitabile, cuprinse între unul şi cinci hectare, cu ajutorul programelor de reconversie a culturilor, ferme care să aibă mici sisteme proprii de irigaţii. Scopul proiectului este reconversia tinerilor pentru agricultură şi înfiinţarea de afaceri mici şi rentabile cu exploataţii de căpşuni şi fructe de pădure, pomicultură – piersici, caişi, meri etc şi la viţă de vie cu struguri de masă. Fermierii cred că, dacă s-ar adopta proiectul cu ferme de până la cinci hectare, cel puţin 500.000 de fermieri ar putea fi integraţi în sistem şi ar deveni profitabili, dacă sunt luați în calcul și cei care au lucrat până acum prin Italia sau Spania şi s-au întors înapoi în România din cauza condiţiilor economice.
Potrivit proiectului, banii pentru investiţii vor fi daţi fermierilor prin intermediul unor mici cooperative cu 20-30 de hectare fiecare care să se ocupe de ambalarea şi distribuţia mărfii, aşa cum se întâmplă şi în Occident. Agricultorii ar putea fi stimulaţi prin lege să se asocieze pentru că, de exemplu, la alcătuirea proiectului pentru finanţare ar primi 25 de puncte dacă are o exploataţie individuală şi 50 de puncte dacă face parte dintr-o cooperativă de profil.
Banii ar putea să provină din fondurile destinate reconversiei suprafeţelor, adică 12.170 de euro plus 1.500 de euro pentru defrişarea suprafeţelor, iar restul ar fi contribuţia Ministerului Agriculturii. Programul ar putea fi implementat rapid, în maxim șase luni, dacă s-ar folosi aceste fonduri pentru reconversia culturilor, cred reprezentanții Cooperativei Micilor Fermieri Argeșeni.
Preluare: agrostandard.ro
