Adevăratele comori economice de la Roșia Montana

0

Geologul Aurel Sântimbrean, care a fost pentru 20 de ani, până în 1987, inginer geolog şef la exploatarea minieră de stat de la Roşia Montană, a afirmat că nu aurul şi argintul sunt cele mai valoroase zăcăminte din zona vizată pentru exploatare de către Gold Corporation. Adevăratele “comori economice” sunt metalele rare.
„Zăcămintele de titan, germaniu, arseniu, molibden, vanadiu, nichel, cobalt, galiu şi wolfram sunt evidenţiate calitativ şi cantitativ în documentaţia pe care Roşia Montana Gold Corporation a cumpărat-o de la Agenţia Naţională de Resurse Minerale” – Aurel Sântimbrean.

El a susţinut că prin exploatarea acestor metale rare, nemenţionate în proiectul de lege adoptat de Guvern, dar cu utilizări în industriile performante ale lumii, Gold Corporation devine „multimiliardară în doi-trei ani, în timp ce statul român nu are niciun beneficiu din exploatarea acestor zăcăminte făcute cadou”.

Fostul geolog şef al exploatării de la Roşia Montana pleacă de la presupunerea, de bună credinţă, că guvernanţii au fost doar proşti, şi nu şi hoţi, pentru că nu au consultat şi nu consultă niciun specialist în legătură cu afacerea pe care au făcut-o cu Roşia Montană. Pentru cineva care cunoaşte mai bine mediul politic românesc şi l-a urmărit în acţiune în ultimii 20 de ani concluzia nu poate fi decât că guvernanţii, indiferent de partid, sunt şi hoţi, şi proşti!

„În 1970, uzina de la Baia Mare a extras din concentratele noastre: seleniu, indiu, galiu. În 1962, Icechim din Bucureşti, evidenţiează prezenţa germaniului, 20 de grame pe tona de minereu. În 1973 am recoltat din cariera din muntele Cetate o probă de 350 kilograme de zăcământ şi am trimis-o la analiză la Institutul de Cercetări din Baia Mare. Vreau să vă prezint câteva din metale identificate: aur – 1,5 grame pe tonă, argint – 11, 7 grame pe tonă, arseniu – 5000 grame pe tonă, titan – 1000 grame pe tonă, molibden – 10 grame pe tonă, vanadiu – 2500 grame pe tonă, nichel – 30 de grame pe tonă, crom – 50 grame pe tonă, cobalt – 30 grame pe tonă, galiu – 300 grame pe tonă. Aceste probe şi rezultate se află în documentaţia pe care RMCG-ul a cumpărat-o de la Agenţia Naţională de Resurse Minerale (…) Nimeni nu vorbeşte despre ele. În orice discuţie se vorbeşte de 300 tone de aur, 1.600 de tone de argint. De aceste metale nu vorbeşte absolut nimeni. Din anumite informaţii, în contractul de concesiune secretizat se spune că orice metal în plus recuperat intră în beneficiul celui care exploatează zăcămîntul. Cantităţile din celelalte metale sunt mai valoroase decât cele 300 tone de aur şi cele 1.600 tone de argint. Într-un document întocmit de un grup de profesori de la ASE Bucureşti se spune, pe calcule, nu pe poveşti, că valoarea celorlalte metale rare de la Roşia Montană e mai mare de patru ori decât valoarea aurului şi argintului de acolo” – Aurel Sântimbrean.

Fostul inginer geolog şef al exploatării de la Roşia Montană a explicat:

– Titanul este folosit în combinaţii cu fierul, vanadiul, molibdenul, printre alte elemente, cu scopul de a produce aliaje puternice şi uşoare pentru industria aerospaţială, uz militar, proteze medicale, implanturi ortopedice şi dentare, bijuterii, telefoane mobile etc.

– Germaniul se găseşte în natură în cantităţi mici şi are excelente proprietăţi semiconductoare şi se utilizează la fabricarea semiconductoarelor.

– Molibdenul este utilizat pentru creşterea durităţii şi elasticităţii oţelului. Aliajele cu molibden sunt folosite la fabricarea avioanelor, rachetelor, în industria petrolieră ca şi catalizator pentru înlăturarea sulfului, în producerea lămpilor cu halogeni şi röntgen şi în medicina nucleară.

– Vanadiul este utilizat la obţinerea de oţeluri speciale necesare pentru utilaje de mare viteză. Dintre compuşii de vanadiu de interes industrial cel mai important este pentaoxidul de vanadiu, utilizat ca şi catalizator la producerea acidului sulfuric.

Aurel Sântimbrean cunoaşte în detaliu zăcămintele din perimetrul minier şi consideră că Guvernul a acţionat „într-o totală necunoştinţă de cauză, niciunul dintre specialiştii români de renume nefiind consultat nici în privinţa zăcămintelor rare de la Roşia Montana, nici în privinţa aşa-zisei relansări a mineritului”.

„Discuţiile nesfârşite în necunoştinţă de cauză. Nu am văzut niciun specialist, un geolog, un miner, un inginer de preparare, care să discute problema cum trebuie. Trebuie să analizeze specialiştii. Să se facă dezbateri televizate cu specialişti, nu să vorbească oricine (…) Am pretenţia, şi mi-e jenă că o afirm, că sunt cel care cunoaşte cel mai bine zăcământul de la Roşia Montană” – Aurel Sântimbrean.

Exploatarea pe bază de cianuri nu înseamnă relansarea mineritului, iar vechea meserie de miner nu se va mai practica: „Minerii cred că vor practica vechea lor meserie de până în 1990. Este absolut fals. Firma străină va veni cu personalul şi utilajele sale, cu tehnologii diferite de vechile practici miniere. Străinii vor fi bine plătiţi, iar românii vor fi modeştii oameni de serviciu ai companiei”.

Aurel Sântimbrean a arătat că pe marginea unui lac cu toxine periculoase nu se poate trăi sănătos, cianura afectând ireversibil organismul uman, compusul cel mai periculos fiind acidul cianhidric, care, fiind un gaz, este inhalat: „Pe marginea unui lac de cianuri nu se poate face nici agricultură, nici turism. Iar patrimoniul natural, arheologic şi arhitectural, care sunt atracţiile turistice ale zonei, vor fi distruse”.

El s-a mai declarat revoltat şi de „turismul parlamentar practicat în aceste zile la Roşia Montana, lipsit de bun simţ”, politicienii preferând să ia „o masă copioasă cu cei de la Gold Corporation”, dar să nu meargă la Muzeul Mineritului, deschis în 1981, pentru a aniversa 1850 de ani de atestare documentară a localităţii şi a mineritului, care este unic în România şi chiar şi în Europa.

Susține Anonimus.roDacă te regăsești și crezi, sprijină activitatea Anonimus.ro și presa liberă și independentă! Nu suntem finanțați de partide sau companii, nu avem interese politice sau economice, ADEVĂRUL ESTE SINGURUL NOSTRU SCOP!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.