Originar din India şi preţuit de mai toate popoarele europene, busuiocul (Ocimum basilicum) este o plantă „de suflet”, care, pe lângă faptul că aduce noroc, aduce şi sănătate. Este cunoscută și folosită de aproape 3000 de ani. Busuiocul este bun „pentru cei mâhniţi şi pentru cei cu inima grea”, fiind un foarte bun calmant, tonifiant şi reconfortant al nervilor. Are acţiune antibiotică, antimicrobiană, antitusivă şi expectorantă. Acţionează ca diuretic, carminativ, antiseptic, antiinflamator gastric, intestinal şi renal. Este antifungic şi febrifug. Pulberea de busuioc (obţinută prin sfărâmarea inflorescenţei uscate şi apoi cernerea ei, câte 4 linguriţe/zi luate cu apă, timp de două săptămîni – este de preferat ca înainte de înghiţire să se ţină sub limbă timp de 10-15 minute) are o capacitate miraculoasă de înviorare a organismului, uşor euforizantă şi echilibrantă asupra stării psihice, mărind capacitatea de control asupra emoţiilor, reducând, în acelaşi timp, sensibilitatea la stres. Combate eficient căderile de energie vitală şi intelectuală.
Infuzia de busuioc se face dintr-o lingură de plantă uscată şi mărunţită la 200 ml apă clocotită; se acoperă vasul şi se lasă să infuzeze 10 minute, se strecoară şi se beau 2 ceaiuri călduţe pe zi, prin înghiţituri rare, după mesele principale, obligatoriu un ceai seara, la culcare. Are efecte în disfuncţii stomacale, gastrite, insomnii, iritabilitate, nervozitate, migrene, angină pectorală, în colite de fermentaţie, diaree, colici intestinali şi balonări. Combate greaţa şi senzaţia de vomă. Stimulează pofta de mâncare, combate astenia şi scade febra. Ceaiul de busuioc este un foarte bun energizant. Ajută la combaterea bronşitei, gripei, durerilor articulare, insuficienţei circulatorii, a reumatismului şi la desfundarea mucoasei nazale.
Decoctul concentrat se face dintr-un pumn de plantă uscată şi mărunţită la 250 ml apă rece; se fierbe 2 minute, se infuzează încă 5 minute, se strecoară şi se beau 2 ceaiuri pe zi, ca stimulent al secreţiei glandelor mamare la femeile care alăptează. Se mai poate folosi ca apă de gură sau pentru gargarisme contra leziunilor buco-erozive, afte, faringite, angine şi toxidermie buloasă post-medicamentoasă.
Decoctul se poate prepara şi din seminţe: o lingură seminţe de busuioc la 500 ml apă rece, se fierbe 5 minute, se infuzează 10 minute, se strecoară şi se bea toată cantitatea în cursul zilei. Fiind un mucilagiu emolient, se utilizează pentru a combate unele boli reno-genitale (nefrite, blenoragie, leucoree).
Maceratul la rece se obţine prin ţinerea a 4‑8 linguriţe de busuioc în apă, vreme de 8 ore, urmată de filtrare. Se bea acest preparat pe stomacul gol, de preferinţă dimineaţa. Atunci cînd este sfinţit de către preot, în biserică, acest macerat la rece (care se poate obţine şi prin ţinerea inflorescenţelor de busuioc mai mult timp în apă sfinţită) mai este numit şi aghiasmă. Are proprietăţi dezinfectante, bactericide, acţionînd în acelaşi timp şi ca un bun calmant la nivel psihic. De aici şi efectele sale considerate benefice şi purificatoare asupra sufletului. Remediul este considerat un adevărat elixir al tinereţii, recomandat în cazurile de îmbătrînire prematură. Fitoterapia mai recomandă acest macerat în tulburări de menopauză, andropauză, sterilitate masculină şi feminină, frigiditate.
Încă nu este cunoscut efectul busuiocului asupra glandelor endocrine, dar este cert că, atît la femei, cît şi la bărbaţi, este un regenerator rapid, oprind procesele de uzură din organism.
Siropul de busuioc se prepară din 75 grame plantă proaspătă la 1 litru de apă rece. Se îndulceşte cu miere de albine. Are aromă suavă şi a fost recomandat încă din antichitate, de către Plinius cel Bătrîn, pentru efectele favorabile asupra tubului digestiv, fiind un bun dezinfectant la nivelul intestinelor.
Sucul din busuioc proaspăt se picură în urechi pentru a combate congestionarea internă sau se aplică pe leziunile verucoase (negi, papiloame), repetând tratamentul până la dispariţia lor.
Esenţa de busuioc, luată câte 5-6 picături adăugate în lapte, ceai sau puse pe o bucată de zahăr cubic, are efecte contra spasmelor gastrice, durerilor de cap de origine atonă digestivă şi contra nevrozelor atonice.
Cataplasmele din frunze proaspete, zdrobite, aplicate pe răni deschise, ulceraţii cronice, leziuni infectate, favorizează vindecarea lor. Cu frunze proaspete se mai pot freca locurile înţepate de insecte (albine, viespi, ţânţari), reducînd mâncărimea pielii şi prevenind infecţiile provocate prin scărpinat. Se aplică pe frunte, în cazul durerilor de cap.
Beneficiile busuiocului
Busuiocul este o plantă de mici dimensiuni. Există mai multe feluri de busuioc: busuiocul dulce (cel mai des întâlnit în Europa), busuiocul thailandez, busuiocul de lămâie sau busuiocul sfânt, care să folosesc în Asia și au un gust stringent-amărui.
Renumit pentru aroma sa proaspătă și naturală, busuiocul este agreat de gurmanzi și cunoscut pentru proprietățile sale terapeutice, pentru beneficiile sale pentru sănătate. Planta conține fier, potasiu, calciu, mangan, magneziu, vitamine A și B, anti-oxidanți,beta-caroten, mulți compuși chimici derivați.
În India busuiocul este cunoscut sub numele de Tulsi – busuioc sfânt – și este un remediu popular natural, fiind venerat.
15 beneficii ale busuiocului
1. Puterea vindecătoare – planta are multe proprietăți medicinale: frunzele au rol tonic și revigorant pentru memorie. Acestea ajută la eliminarea materiei catarale și a flegmei din tuburile bronșice. Fruzele îmbunătățesc funcția digestivă și induc transpirația abundentă.
2. Febra și răceli frecvente – frunzele de busuioc pot fi utilizate sub formă de suc, ceai sau decoct pentru ameliorarea febrei și a răcelilor (inclusiv la copii). Extractul de frunze de busuioc se va subția cu puțină apă și se va bea la fiecare 2-3 ore.
3. Tuse – busuiocul este o componentă importantă a siropurilor de tuse expectorante. Acesta ajută la eliminarea mucusului în caz de bronșită și astm.
4. Dureri în gât – când apar dureri de gât se va bea apă fiartă în care s-a adăugat puțin busuioc. La fel de utilă în acest sens este și gargara.
5. Tulburări respiratorii – planta are efecte benefice în tratarea tulburărilor sistemului respirator. Decoctul din frunze de busuioc, cu miere și ghimbir este un remediu eficient pentru bronșită, astm, gripă, tuse și răceală. Un decoct din frunze de cuișoare și sare poate fi un ajutor imediat în caz de gripă. Acesta trebuie să fi fie fiert într-o jumătate de litru de apă până când aceasta scade.
6. Pietre la rinichi – busuiocul are efect de tonifiere asupra rinichilor. Dacă este prezentă o piatră la rinichi, se recomandă să se bea un amestec din sucul obținut din frunze de busuioc amestecat cu miere, regulat, timp de 6 luni. După această perioadă, piatra (dacă este de mici dimensiuni) ar trebui să fie eliminată prin intermediul tractului urinar.
7. Tulburări cardiace – busuiocul are efect benefic în cazul bolilor cardiace și a slăbiciunii declanșate de acestea. Planta mai are rolul de a reduce nivelul colesterolului din sânge.
8. Afecțiuni pediatrice – problemele comune întâlnite în rândul copiilor: tuse, febră, răcaela, diaree și vărsături răspund favorabil la consumul de suc de busuioc. Dacă pustulele specifice varicelei întârzie să dispară, frunzele de busuioc vor grăbi vindecarea acestora.
9. Stres – frunzele de busuioc sunt considerate ca fiind un agent anti-stres. Studiile arată că acestea pot oferi o protecție semnificativă împotriva stresului. Chiar și persoanele sănătoase pot mesteca 12 fruze de busuioc de două ori pe zi pentru prevenirea stresului. Acestea au rolul de a purifica sângele și ajută la prevenirea mai multor manifestări specifice stresului.
10. Infecții bucale – frunzele de busuioc sunt renumite pentru eficiența lor în tratarea ulcerațiilor și infecțiilor gurii. În acest scop este indicat să se mestece câteva frunze de busuioc.
11. Mușcături de insecte – planta are efect preventiv și curativ în cazul mușcăturilor sau înțepăturilor de insecte. Pentru acest lucru se va consuma o linguriță de suc din frunze de busuioc, o dată la câteva ore. De asemenea, sucul proaspăt se va aplica și pe părțile afectate. Pasta din rădăcini proaspete este la fel de utilă în cazul mușcăturilor de insecte și al lipitorilor.
12. Afecțiuni cutanate – aplicat local sucul de busuioc este benefic pentru tratarea bolilor de piele, herpesului și al leucodermei.
13. Probleme ale dinților – frunzele de busuioc uscate la soare, pot fi pisate și folosite pentru spălarea dinților. Pentru menținerea sănătății dentare, înlăturarea respirației urât mirositoare și pentru masajul dinților acestea pot fi amestecate inclusiv cu ulei pentru a se forma o pastă cu care se vor curăța dinții.
14. Dureri de cap – busuiocul este un remediu util pentru durerile de cap, utilizat sub forma decoctului de frunze de busuioc, amestecate cu pastă de santal și aplicat pe frunte. Compoziția este revigorantă și ameliorează durerile de cap.
15. Afecțiuni oculare – busuiocul este un remediu eficient pentru ochii inflamați și pentru vederea diminuată pe timp de noapte, generate în mod special de deficiența de vitamina A. Două picături de busuioc negru se recomandă să se pună în ochi, în fiecare zi, înainte de culcare.
Modalități de pregătire a remediilor
Se vor spăla frunzele proaspete de busuioc în apă rece și se vor clăti timp de câteva minute pentru a se elimina orice urmă de praf sau pesticide. În scopul de a se păstra intacte gustul și aroma, busuiocul va fi ultimul ingredient care se va adăuga în rețetă deoarece dacă acesta va fi tratat timp îndelungat la temperaturi înalte, uleiurile sale se vor evapora.
Frunzele de busuioc mărunțite, proaspete sau uscate sunt folosite pentru a aroma diverse tipuri de legume, fripturi sau mâncăruri, supe și inclusiv salate de legume și de fructe. Busuiocul este unul dintre ingredientele principale din salata pesto, un sos verde care se poate adăuga la supe, legume, pește și diverse tipuri de paste.
Beneficiile masajului cu ulei de busuioc
În cazul sistemul nervos, busuiocul este util pentru tratarea depresiei, stresului, oboselii, stărilor de anxietate, durerilor de cap, nevralgiilor și migrenelor. De asemenea, busuiocul este utilizat pentru tratarea amețelilor (inhalații, masaj local etc.).
Busuiocul ajută la stimularea circulației sângelui și are rol tonic, tratează indigestia, greața și spasmele gastrice, tratează astmul, fluidizează secrețiile pulmonare, ameliorează congestia sinusurilor și pierderea mirosului dacă este utilizat sub formă de inhalații și masaj. Busuiocul îmbunătățește aspectul pielii și îndepărtează insectele, are rol emenagog (stimulează sau reglează menstruația) și scade intensitatea crampelor menstruale.
