„Democrați din Europa, treziți-vă!”

Manifest iniţiat de fostul preşedinte al Republicii Cehe, Václav Klaus

Mijloacele mass-media importante, atât din ţara noastră (Lidové noviny, 4 septembrie 2013) cât şi din lume, au publicat declaraţia lui Daniel Cohn-Bendit, infamul anarhist şi luptător pe baricadele din Paris din 1968, şi a lui Felix Marquardt. Ei sunt co-fondatori ai mişcării Europeans Now [Europeni, Acum!], care are lozinca „Tineri europeni: Uniţi-vă!”

Acest slogan este o reformulare deliberată a Manifestului Comunist al lui Marx şi a apelului său, „Proletari din toate ţările, uniţi-vă!”, şi arată clar în aceeaşi direcţie. Radicalii de stânga moderni, nu numai cei de genul roşu, dar în zilele noastre, de cele mai multe ori şi cei de verde, încearcă acum să reînvie ororile care au fost înfăptuite ca urmare a Manifestului şi a apelului său, cu zecile de milioane de victime ale proiectului ingineriei sociale comuniste care, în final, după o lungă perioadă de timp (vai! de mult prea mult timp!), s-a prăbuşit în urmă cu aproape un sfert de secol – aceşti oameni încearcă să reînvie toate acestea prin intermediul Uniunii Europene.

Democraţii din Europa nu trebuie să o neglijeze, ca pe ceva neimportant. Este un pas început către transformarea finală a acestei organizaţii, la început internaţională, într-un suprastat european, conceput pentru a distruge statele europene istorice, împreună cu conceptul de democraţie, care este indivizibil şi inseparabil asociat cu aceste state.

Să nu-i subestimăm pe aceşti oameni! Daniel Cohn-Bendit este un membru proeminent al Parlamentului European şi reprezintă Partidul Verzilor. Acest politician radical franco-german, care mai este cunoscut şi sub numele de „Danny cel Roşu” [„Danny le Rouge”] îşi publică manifestul său în momentul în care Uniunea Europeană se confruntă cu cea mai gravă şi cea mai profundă criză financiară, economică şi politică de până în prezent, cauzată de un număr de factori, ultimul, dar nu în ultimul rând fiind procesul de integrare în totalitate inadecvat şi pripit. Multe ţări, în special din partea de sud a continentului nostru, se confruntă cu cea mai profundă frustrare a cetăţenilor lor, în timp ce şomajul este covârşitor, în special în rândul tinerilor, şi tensiunea socială se acumulează. Liderii mişcării „Europeni, Acum” au decis că aceasta este ocazia ideală de a repeta reţeta veche a lui Marx pentru crearea unei noi asociaţii internaţionale a partidelor de stânga, pentru adunarea elementelor non-democratice şi pentru asaltul final. Ceea ce s-a schimbat este doar vocabularul, în timp ce esenţa rămâne aceeaşi.

Ei scriu: „A sosit vremea pentru o mişcare internaţională, inter-gen şi non-ideologică, care ar ridica integrarea europeană la noul nivel”. Autorii săi califică „statul-naţiune” drept „o structură învechită”. Ei anunţă, de asemenea, în legătură cu viitoarele alegeri pentru Parlamentul European, „crearea unui partid”, care ar trebui să fie – din nou ! – un partid de un tip cu totul „nou”.

Autorii mai spun, cu o şocantă dezinvoltură: „Este foarte naiv să ne aşteptăm că liderii politici naţionali, tradiţionali, aleşi… de către cetăţeni pe teritoriul lor suveran ar putea rezolva problemele într-un mod adecvat… să susţinem în continuare echipele noastre preferate de fotbal sau de rugby. Dar să nu ne lăsăm păcăliţi de rahatul pe care ni-l servesc [„by the blown up bullshit”] liderii noştri politici naţionali, cum că în domeniul politicii [doar] statul naţional rămâne a fi mijlocul adecvat”.

Acest limbaj manipulator, care reduce tradiţiile şi istoria statelor europene suverane la microbism, este tipic pentru întregul manifest. Denigrarea „ideologiei”, sau mai degrabă a ideilor care sunt esenţiale şi indispensabile pentru o politică cu adevărat democratică, vizează însăşi esenţa democraţiei. Aceşti oameni se adresează „generaţiilor” care se presupune că ar fi „prejudiciate de punctul de vedere global mărginit din ţările lor”.

Autorii proclamă fără scrupule că Europa de astăzi înseamnă altceva decât „ceea ce naţiunile individuale ar vrea ca lumea să fie”. Crearea din nou a unui „creuzet de naţiuni” în stilul vechii Uniunii Sovietice a devenit obiectivul deschis al acestei mişcări politice. „Noi trebuie să le punem în vedere politicienilor noştri naţionali că nu le mai înghiţim neroziile naţionaliste” [„we will no more buy their nationalist bric-á-brac”], proclamă Cohn-Bendit şi tovarăşii săi. „Noi trebuie să… începem să acţionăm în calitate de europeni. Iar primul pas este de a ne alege reprezentanţii noştri nu ca cetăţeni francezi, germani sau greci, ci ca cetăţenii Europei”. Cu această expresie îşi încheie exponenţii mişcării „Europeni, Acum” apelul lor pentru formarea unei noi asociaţii internaţionale a partidelor politice de stânga.

Să nu ne îngăduim părerea că aceasta este doar „o excentricitate” sau „un exces”. Aceşti „noi lideri” doar rostesc în mod deschis ceea ce elitele europene contemporane ascund în cuvinte mai puţin radicale pentru a nu-i îngrozi prea tare pe cetăţenii din ţările lor. Faptele lor, cu toate acestea, într-un mod nu mai puţin radical, se îndreaptă către acelaşi scop. Revoluţionari precum Cohn-Bendit et al. doar fac greşeala că, în interesul ambiţiilor politice în apropiatele alegeri europene, fac publică în mod agresiv această ideologie totalitară acoperită cu „vopseaua modernităţii”.

Ar fi o greşeală tragică lăsarea fără răspuns a acestor apeluri pentru schimbarea definitivă de regim în Europa. Dar, din păcate, democraţii au adormit! Experienţa istorică a cetăţenilor care în urmă cu douăzeci şi cinci ani s-au eliberat din robia lor pare să fi fost uitată. Şi politicienii democratici ai vechii lumi libere, confruntaţi cu acest drum nou şi acum destul de nedisimulat spre iobăgie, persistă încă în neglijenţa lor criminală şi în apatie. Istoria ne învaţă că a nu te opune – în mod activ şi din timp – acestui pericol tot mai mare, atât în statele individuale, cât şi în instituţiile europene, ar putea să aducă în viitorul apropiat rezultate tragice.

Atunci va fi prea târziu.

De aceea, facem un apel către toate forţele democratice din Europa, către toţi cei care încă mai cred că Europa nu trebuie să devină laboratorul unui alt experiment de inginerie socială pentru eternii revoluţionari, să se opună acestor încercări într-o manieră la fel de feroce, zgomotos şi fără compromisuri precum adversarii noştri.

Democraţi din ţările europene, treziţi-vă!

Semnatari (6 septembrie 2013)

• V. Klaus, fost Preşedinte al Republicii Cehe
• J. Weigl, director executiv, Institutul Václav Klaus
• P. Hájek, ziarist, redactor-şef, Protiproud.cz
• M. Semín, preşedinte, Iniţiativa D.O.S.T.
• N. Farage, preşedinte, UKIP [Partidul Independenței din Marea Britanie], Marea Britanie
• J. Laughland, director, Institutul pentru Democraţie şi Cooperare, Paris
• G. Schwarz, director, Avenir Suisse, Elveţia
• LS Christensen, Chief Executive Officer, Saxo Bank, Danemarca
• M. Pojezdný, stareţul Mănăstirii Strahov
• F. Debenedetti, director, Istituto Bruno Leoni, Torino
• M. Knížák, profesor la Universitatea Carolină
• D. Tříska, economist şi avocat
• L. Jakl, analist politic
• P. Kolář, profesor la Universitatea Carolină
• J. Bobošíková, preşedinte, alianţa electorală „Hlavu vzhůru!”
• O. Hejma, publicist şi muzician
• M. Bednář, profesor la Universitatea Carolină