Presa din întreaga lume, inclusiv din România, a scris, la sfârșitul lui 2011, despre faptul că celebrul Elie Wiesel a subtilizat identitatea unui alt deținut de la Auschwitz. Naționaliștii români au tras concluzia că, de vreme ce autorul Raportului final asupra Holocaustului din România este un impostor, printr-o altă făcătură evreiască, marcă înregistrată, raportul însuși a devenit caduc.
Scriitorul american de origine română, Elie Wiesel, a fost dat în judecată de un supraviețuitor al Holocaustului, Grüner Mikloș, acuzându-l pe deținătorul Premiului Nobel din 1986 că și-a însușit identitatea deținutului A-1773.
Grüner Mikloș, stabilit în orașul suedez Malmo, susține că are dovezi certe că Elie Wiesel de astăzi nu este persoana cu care a petrecut aproape un an la Auschwitz.
„În 1986, după decernarea Premiului Nobel, presa suedeză a început să caute supraviețuitori ai Holocaustului. Așa m-au găsit pe mine, la Malmo. M-au întrebat dacă vreau să mă revăd cu colegul meu de lagăr, Elie Wiesel. Numele de Elie nu îmi suna cunoscut. Mi-au spus că pe vremea aceea figura sub numele de Lazăr Wiesel. Timp de un an am fost închis cu Lazăr în aceiași baracă la Auschwitz. Apărem amândoi pe acea fotografie făcută în lagărul de la Buchenwald pe 16 aprilie 1945, care a făcut înconjurul lumii, Wiesel cu Haft-Nr.123565 (n.r. foto. al 7-lea din al doilea rând), iar eu cu Haft-Nr. 120762 (n.r primul în colțul din stânga). Îl știam foarte bine, dar de atunci trecuseră 40 de ani. Întâlnirea organizată de suedezi a durat 10 minute și a avut loc pe 14 decembrie 1986. Normal că eram doi oameni schimbați, dar el refuza să vorbească cu mine în ungurește, deși în lagăr doar limba aceasta am folosit-o. Mi-a vorbit într-o engleză cu accent franțuzesc și în momentul în care nu a vrut să îmi arate tatuajul (A-7713), căpătat de toți deținuții din Auschwitz, am început să am dubii mari că acesta ar fi Lazăr Wiesel. La finalul întâlnirii mi-a dedicat cartea sa «Noaptea», despre care susține că el a scris-o, dar eu am spus tuturor că omul acesta nu este Lazăr Wiesel” – Grüner Mikloș.
Grüner: „Lazăr Wiesel mi-a salvat viața”
De la întâlnirea cu Wiesel, Grüner Mikloș nu a mai avut o zi de liniște. Timp de 25 de ani a căutat dovezi care să confirme ipoteza sa, pe care le-a publicat într-o carte.
„În luna mai a anului 1944, am fost deportat, de la Nyiregyhaza la Auschwitz Birkenau. Imediat mi s-a tatuat pe antebraț un număr de înregistrare. În câteva zile mi-am pierdut toată familia, atunci am ajuns în grija fraților Wiesel, Lazăr și Abraham. Cei doi proveneau din Sighetul Marmației. Lazăr era născut în 1913 și avea numărul de înregistrare A-7713, în timp ce Abraham, în 1900 cu numărul de înregistrare A-7712. Ei m-au luat sub aripa lor și au avut grijă de mine, pe cât se putea în astfel de condiții. În momentul în care nemții au început să se retragă, au luat și oamenii din Auschwitz. Eu am fugit cu Lazăr, asta ne-a legat și mai mult. Am ajuns în localitatea Glivice, pe timpul iernii năprasnice din ianuarie 1945. Foarte mulți au murit pe drum. Ne-au băgat în vagoane supraîncărcate și până am ajuns la Buchenwald, mulți au decedat, printre ei și fratele lui Lazăr, Abraham. Aici am stat până pe 8 aprilie 1945, când ne-au eliberat americanii, de atunci nu mai știu nimic de Lazăr Wiesel. Am ajuns într-un sanatoriu din Elveția, apoi în Australia” – Grüner Mikloș.
«Noaptea» a adus consacrarea lui Elie Wiesel
Grüner Mikloș susține că la Auschwitz nu a existat niciun deținut cu numele de Elie Wiesel. „În 1955, bunul meu prieten Lazăr Wiesel a publicat cartea «Lumea tace», la Paris, sub numele de Eliezer Wiesel. În 1958, cartea a fost rescrisă în franceză și engleză sub denumirea de The Night (La Nuit- Noaptea) de Francois Mauriac. Cartea inițială avea 250 de pagini, acum avea doar 115 și era semnată de Elie Wiesel. Această carte a devenit un bestseller cu peste 10 milioane de exemplare vândute, Wiesel primind și Premiul Nobel în 1986, plus alte distincții, în timp ce s-a pierdut orice urmă a prietenului meu Lazăr” – Grüner Mikloș.
El s-a deplasat în America, la Oficiul pentru Evidența Populației, dar nu a găsit niciun act care să ateste existența pe teritoriul american al unei persoane cu numele de Lazăr Wiesel sau Elie Wiesel. Grüner l-a denunțat pe Wiesel și la FBI, care i-a cerut un răgaz de 14 zile înainte de a-i oferi un răspuns, însă au trecut anii fără un semn de la autoritățile americane.
„Primesc constant telefoane de amenințare că voi fi împușcat dacă mai continui investigațiile, dar eu am trecut deja prin moarte, nu mă mai sperie nimic. Înainte să mor vreau ca toată lumea să știe că Elie Wiesel este un impostor. Lazăr Wiesel, A-7712, cu care am fost la Auschwitz, care apare în fotografie, s-a născut la data de 4 septembrie 1913, în timp ce pe certificatul de naștere a lui Elie Wiesel, scrie 30 septembrie 1928” – Grüner Mikloș, care este autorul cărții «Povestea unui premiu Nobel furat cu identitate falsă».
Cazul se judecă la Budapesta
În plângerea depusă, Grüner Mikloș susține ca Abraham Wiesel (A-7712) a fost fratele lui Lazăr și nu tatăl, așa cum susținuse Elie Wiesel. „Din documentele obținute din România, reiese că tatăl lui Lazăr Wiesel a fost Salamon Wiesel. Eu vreau ca instanța să spună clar dacă Elie Wiesel a fost vreodată încarcerat la Auschwitz, fiindcă eu mă îndoiesc” – Grüner Mikloș.
Avocatul lui, Dr. Bosze Ferenc: „Este interesant că Grüner este cetățean suedez, Wiesel american, dar cazul va fi judecat în Ungaria de Judecătoria Budapesta. Grüner Mikloș a adunat o sumedenie de dovezi, unele concludente, ca de exemplu lista cu pasagerii care au călătorit de la Paris la New York în 1957, când Elie Wiesel susține că a ajuns în America, certificatul de naștere al lui Lazar Wiesel din România, acte de la Muzeul Auschwitz, cât și certificate de la comunitatea evreiască Yed Vasem din Jerusalim”.
Nu au existat doi de Lazăr Wiesel la Auschwitz?
Cazul Wiesel a intrat în atenția mai multor evrei care au fost deținuți la Auschwitz. În 1986, Eva Kor a trimis o scrisoare către Muzeul Auschwitz în care solicita informații despre deținutul A 7713. Kazimierz Smolen, directoarea Muzeului Auschwitz i-a răspuns într-o scrisoare datată 15 martie 1987: „În lagărul de concentrare Auschwitz, cu numărul de identificare A 7713 figurează domnul Lazăr Weisel, născut la data de 4.09.1913. Este un evreu din Ungaria, născut la Marmarossziget (Sighetul Marmației). El a sosit la Auschwitz în data de 24 mai 1944. A stat închis până la finalul anului 1944 în KL Auschwitz III – Monowitz. În momentul evacuării lagărului a fost transferat la KL Buchenwald, fiind înregistrat în ziua de 26.01.1945”.
Pe 7 iulie 2003, Muzeul Auschwitz i-a trimis o scrisoare lui Grüner Mikloș în care apar următoarele date de identificare: „A-11104 Grüner Mikloș, evreu din Ungaria, născut la data de 6 aprilie 1928 la Nyiregyhaza, A-7712 Wiesel Abraham, născut la 10 octombrie 1900 la Marmarossziget (Sighetul Marmației), A-7713 Wiesel Lazăr, născut la 4 septembrie 1913 la Marmarossziget (Sighetul Marmației)”.
Într-o anchetă paralelă dusă de Carlo Mattogno, scriitorul italian a ajuns la concluzia că atât la Auschwitz, cât și la lagărul Buchenwald, unde s-a realizat fotografia, a mai existat un Lazăr Wiesel, dar scris Lázár Wiesel.
„În data de 22 aprilie 1945, Lázár Wiesel a completat un formular al armatei americane la Buchenwald. La data nașterii, el a scris: 4 octombrie 1928, iar la locul nașterii: Marmarossziget (Sighetul Marmației). A scris că a fost arestat în data de 16 aprilie 1944 și deportat la Auschwitz-Monowitz. El s-a născut în același an cu Elie Wiesel, dar nu în aceiași zi.
Conform site-ului memorial Buchenwald Gedenkstatte, Lázár Wiesel a fost trimis la Paris în data de 16 iulie 1945, intr-un convoi de supraviețuitori copii. Dovada clară că vorbim de doi oameni diferiți este faptul că în registrele de la Buchenwald apare Lazăr Wiesel, deținut politic, născut la 4 septembrie 1913, cu numărul de înregistrare Haft-Nr 123565, dar și Lázár Wiesel, născut la data de 4 octombrie 1928, cu numărul de înregistrare Haft-Nr 123165.
Nu se știe ce număr de înregistrare a avut Lázár Wiesel la Auschwitz și nici nu apare pe lista persoanelor care au fost transferate de la Auschwitz la Buchenwald, dar în niciun caz nu putea fi A-7713, fiindcă acesta aparținea lui Lazăr Wiesel născut în 1913” – Carlo Mattogno.
În 2008, la procesul lui Eric Hunt, cel care l-a atacat pe Wiesel într-o cameră de hotel, aflat sub jurământ, în calitate de parte vătămată, Elie Wiesel a dat următoarele răspunsuri la întrebările judecătorului: „M-am născut în Sighet, România, la data de 30 septembrie 1928. Am fost deportat la Auschwitz, iar pe antebrațul stâng mi s-a tatuat A 7713, în timp ce tatăl meu a primit A 7712”.
