Preşedintele Venezuelei a expulzat trei diplomaţi americani
Preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a ordonat, pe 30 septembrie 2013, expulzarea a trei diplomaţi ai ambasadei Statelor Unite la Caracas, acuzaţi de sabotaj economic şi al sistemului electric alături de opoziţie.
„Am ordonat ministrului de Afaceri Externe, Elias Jaua, să îi expulzeze. Au 48 de ore să părăsească ţara (…) Yankees go home!”, a declarat preşedintele într-un discurs public, fără a preciza funcţiile diplomaţilor vizaţi.
Preşedintele a acuzat diplomaţii că s-au reunit „cu extrema dreaptă venezueleană” pentru a „finanţa şi realiza acţiuni în vederea sabotării sistemului electric şi a economiei” ţării.
„Contează prea puţin acţiunile realizate de (preşedintele american) Barack Obama! Nu vom permite ca un guvern imperialist să dea bani şi să privească cum opresc companii şi cum întrerup electricitatea pentru a afecta toată Venezuela”, a adăugat Maduro în cadrul unui discurs în timpul unei ceremonii militare în statul Falcon (nord-vest).
Venezuela a fost la începutul lui septembrie 2013 scena unei întreruperi extinse a alimentării cu electricitate, pe care autorităţile au pus-o pe seama „sabotajului”. Ţara suferă şi de penurii alimentare şi de produse de consum zilnic, guvernul acuzând opoziţia – şi aliaţii săi americani – că speculează aceste lipsuri pentru a-l discredita.
În martie 2013, doi ataşaţi militari americani la Caracas au fost somnaţi să părăsească ţara, aflaţi deja sub acuzaţii de conspiraţie împotriva guvernului care i-a urmat fostului preşedinte Hugo Chavez, decedat la 5 martie 2013.
Statele Unite şi Venezuela nu mai au ambasadori din 2010.
Guvernele lui Hugo Chavez (1999-2013) şi al noului preşedinte Nicolas Maduro acuză în mod regulat SUA de tentative de destabilizare a ţării şi susţinere a opoziţiei.
Statul federal american îşi încetează activităţile, în lipsa unui buget
Casa Albă le-a ordonat agenţiilor federale americane, pe 30 septembrie 2013, cu puţin timp înainte de miezul nopţii (07.00 ora României), să îşi înceteze activităţile, deoarece Congresul nu a reuşit să voteze un buget înaintea orei limită din cauza poziţiilor ireconciliabile.
„Din nefericire, nu avem o indicaţie clară potrivit căreia Congresul va acţiona la timp pentru ca preşedintele să semneze o rezoluţie bugetară până la sfârşitul zilei de mâine, 1 octombrie 2013”, a anunţat Sylvia M. Burwell, directoarea biroului răspunzător de buget al Casei Albe. „Agenţiile trebuie, prin urmare, să îşi execute planurile pentru o încetare ordonată a activităţilor în absenţa bugetului”, a explicat ea.
Peste 800.000 de funcţionari federali consideraţi neesenţiali dintr-un total de peste două milioane, ar trebui să intre în concediu forţat fără plată începând de marţi dimineaţa. Efectivele administraţiei se vor reduce la minimul vital, unele agenţii urmând să funcţioneze cu doar 5 la sută din efective.
Executivul american nu a putut decât să constate impasul în care se afla Congresul luni, 30 septembrie 2013, în apropierea începutului exerciţiului bugetar 2014, marţi la miezul nopţii (07.00 ora României), şi înaintea căruia Congresul a aprobat credite pentru a se asigura că statul federal poate funcţiona normal.
După două respingeri de către Senatul american a unor proiecte de lege elaborate de Camera Reprezentanţilor, liderii republicani au anunţat luni seara că vor vota încă o dată, în cursul nopţii, un text considerat inacceptabil de democraţi, deoarece distruge legea privind reforma sistemului de sănătate a lui Barack Obama.
Barack Obama: Nu sunt „resemnat” cu blocarea statului federal
Preşedintele american Barack Obama a afirmat luni că nu s-a „resemnat” cu blocarea statului federal, care pare a fi iminentă dată fiind absenţa unui acord privind bugetul, între democraţii şi republicanii din Congres.
În faţa jurnaliştilor din Biroul Oval, cu mai puţin de 12 ore înainte de sfârşitul anului bugetar, Obama a anunţat că se va întâlni luni şi marţi cu responsabilii Congresului, însă nu va negocia sub ameninţarea unei închideri a serviciilor guvernamentale sau a neplăţii datoriei suverane a Statelor Unite.
„Am spus deja, Congresul are două responsabilităţi: votarea unui buget, plata facturilor. Nu sunt doar deschis la negocieri pentru a obţine un buget pe termen lung, chiar doresc să port aceste negocieri”, a continuat Obama, care a făcut aceste declaraţii după ce s-a întâlnit cu premierul israelian Benjanim Netanyahu la Casa Albă.
„Singurul mod de a face aceasta este ca toată lumea să se aşeze la masă cu bună credinţă, fără a ameninţa că sunt atacate drepturile femeilor, veteranilor sau copiilor cu o închidere a serviciilor federale, şi desigur nu putem purta negocieri sub ameninţarea unei neplăţi a datoriei, care ar fi o premieră în istoria Statelor Unite”, a adăugat el.
Absenţa discuţiilor directe între cele două tabere sporeşte posibilitatea primei blocări a statului federal din ianuarie 1996, culminare a aproape trei ani de confruntări permanente între democraţi şi republicani cu privire la buget.
Aleşii trebuie printre altele să discute cu privire la un plafon al datoriei publice, care trebuie neapărat ridicat până la 17 octombrie pentru a evita o eventuală neplată.
| Nu va mai trece mult timp și vom realiza, și vom vedea și noi cu ochii liberi, tot mai mult și mai clar, acest comportament al establishmentului american în străinătate.
Până atunci chiar și celor care nu fac parte din sistem, neîncorsetați de credințe superficiale sau beneficii, astfel de informații par că țin mai degrabă de patologia anumitor lideri locali. În America de Sud însă sunt în funcție în 2013, în țări precum Ecuador, Venezuele, Bolivia, lideri cărora le-a fost îndeajuns ”ajutorul și ”sprijinul” american, al establishmentului care dă printre degete și ia cu toate mâinile bancherilor și corporatiștilor bani, resurse și forță de muncă ieftină. Până atunci este cât se poate de potrivit să discutăm iarăși despre performanțele sistemului politic american și valorile americane, care trebuiesc exportate peste tot în lume, inclusiv în Venezuela, dacă nu de voie bună, atunci prin forță, dacă nu prin alegeri, atunci prin sabotaje. De unde dacă nu din aceste democrații deschise își poate extrage plutocrația americană și cea a lumii cele mai mari beneficii? Concluzia zilei de 1 octombrie 2013 este însă că americanii se pricep mai bine să se autosaboteze decât să saboteze. |
