Autoritățile din Bulgaria vecină și prietenă urmăresc cu încăpățânare lichidarea minorității române din această țară

Noaptea minții! Autoritățile bulgare vor să arunce în stradă singura instituție de cultură și educație a celor peste 160.000 de români din Bulgaria. Guvernul de la București doarme…

De-a lungul vremii Casa de cultură împreună cu biblioteca și Asociația AVE Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria au fost supuse la mai multe „tratamente“ și încercări de a fi distruse de către conducerea actuală a Primăriei din Vidin și structurile statului bulgar, se arată într-o scrisoare deschisă adresată opiniei publice de către dr. Ivo Gheorghiev, președintele Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria, scrisoare preluată de Romanian Global News.

„În decembrie 2019 ne-a fost spart sediul de către un grup de adolescenți, care au susținut în fața noastră și a poliției că au fost îndemnați la acest fapt de către una dintre șefele de la cultură de la Primăria din Vidin să forțeze și să ia totul din cameră, apoi să intre și să schimbe închizătoarea. Au fost furate de către copiii respectivi bunuri materiale, cărți și documente, care au fost înapoiate doar o parte din ele. Cu câțiva ani în urmă au fost smulse tabelele reprezentative, au violat spațiul, forțând cele două uși și au fost luate bunuri materiale, calculatoare pe care le foloseam la cursurile de limba română și nu au mai fost înapoiate niciodată. Subliniez însă că, de câteva ori am observat că, fără ca să forțeze ușile s-a intrat în mod abuziv și au dispărut din sediu doar acte și două hard discuri de la calculatoarele la care lucrăm”, scrie dr. Ivo Gheroghiev (foto).

Acum primăria din Vidin vrea să arunce în stradă zecile de mii de cărți în limba română, precum și tot mobilierul și materialul didactic utilizat pentru predarea limbii române literare copiilor români din Vidin și din satele românești care înconjoară orașul.

Romanian Global News reamintește că minoritata românească din Bulgaria nu este recunoscută de statul bulgar și nu are drepturi elementare, cum ar fi acela de a-și învăța limba română în școli, nu are dreptul la serviciu religios în limba română și nu există mass-media în limba română.

De-a lungul vremii, inclusiv după aderarea la Unuiunea Europeană, pe fondul dezinteresului manifest al autorităților române, Bulgaria a dus o agresivă politică de asimilare împotriva românilor din Bulgaria.

Scurt istoric al romanilor din Bulgaria si a agresiunii asimilationiste a Bulgariei:

La primul recensmînt, efectuat în 1905, au fost recunoscuți în Bulgaria aproximativ 80.000 de români, cifră care apare și în statisticile din 1910. După fixarea frontierelor din 1920, recensămintele bulgare indică pentru românii de limbă daco-română cifra de 57.312, iar pentru macedo-români 1.749. În anul 1926, statul bulgar recunoștea, în statisticile sale, prezența a 83.746 de români.

La recensământul din 1934, efectuat după cu totul alte principii decât cele anterioare, autoritățile bulgare au dorit să demonstreze că nu mai sunt români în Bulgaria sau că numărul acestora este insignifiant.

Pentru a se ajunge la acest rezultat, agenții de recensământ care au acționat în regiunile cu populație preponderent română au completat fișele de evidență cu numele bulgarizate ale locuitorilor.

Astfel, de exemplu, dacă la recensământul din 1920 în Vidin erau 42.414 români, în cel din 1934 au fost indicați numai 1.213, ceea ce înseamnă că 41.201 au dispărut sau au devenit bulgari. La Plevna, în 1926 erau 14.505 români, iar în 1934 numai 23. De asemenea, la Vrața de la 11.709 români s-a ajuns, în 1934, la 39.

Lucrurile nu s-au oprit aici. În «Anuarul statistic» apărut la Sofia în 1938, la pagina 20, în tabelul populației cu repartiția pe limba maternă, elementul român a dispărut complet. Sunt menționati grecii, evreii, germanii, rușii, sârbii, francezii, turcii, țiganii, iar românii nu figurează, fiind cuprinși la rubrica „alte limbi”.

Aceste cifre au permis autorităților bulgare să suprime toate școlile românești și să-i concedieze sau să-i transfere pe institutorii români. Prin Ordinul emis de Ministerul de Instrucție Publică din Sofia, No.4097/1935, 30 de profesori români au fost considerați „inapți de transfer” deoarece „vorbeau românește cu elevii lor”.

Din 1933, populația română nu a avut nici dreptul la slujbele religioase în limba maternă.

De exemplu, la 22 mai 1932, în comuna Bregova, unde din 4.929 locuitori 4.836 erau români, în prezența episcopului Neofit al Vidinului, autoritățile bulgare au confiscat toate cărțile de rugăciune, deoarece slujba a fost ținută în limba română.

În toamna anului 1934, arhivele bisericii din Gavren, sat cu 2.698 locuitori din care 2.610 români, au fost aruncate în Dunăre pentru că era redactată în limba română. Și exemplele ar putea continua, mărturii ale acțiunilor care au urmărit distrugerea sistematică a identității culturale și naționale a românilor din Bulgaria.

La sfârșitul deceniului trei, sursele istorice identificau trei grupe geografice de concentrare a populației de origine română. Prima grupă era constituită pe Valea Timocului, reținând asemănarea izbitoare a costumelor, tradițiilor și limbii vorbite în zonă cu cele din Oltenia.

Din punct de vedere geografic, regiunea Timocului este o prelungire a masivelor muntoase și a văilor și podișurilor Olteniei.

Românii „pădureni” și cei „dunăreni” din regiunea Vidin constituie o unitate cu cei din Oltenia. În raioanele Vidin, Vrata și Plevna, românii formau minoritatea cea mai importantă. În 1939 această grupă națională locuia în peste 70 de localități, din care 33 din regiunea Vidin, iar restul în zonele Lom Palanca, Rahova și Nicopole.

Numărul românilor depășea cifra de 120.000.

A treia grupa este constituită de zona Eminska Planina, la nordul regiunii muntoase care limitează platoul Deliorman.

În această regiune, ocupată până în 1877 numai de turci, tătari și români, bulgarii au venit ulterior. Elementul român a persistat cu dificultate în localitățile Ciflic, Celebichioi, Arnautlar, Sipka, Novoselo, Sidir, Vlahlar etc.

Acești români sunt total izolați de cei dunăreni, numărul lor fiind estimat la aproximativ 10.000 de persoane.

În total, numărul românilor din Bulgaria era estimat în total la peste 160.000 de persoane.

Preluare: cersipamantromanesc.ro