Ca produs intern brut pe locuitor, calculat în funcție de puterea de cumpărare, populația din județul Vaslui este cea mai săracă din Uniunea Europeană (UE) în 2013. Raportul «Eurostat regional yearbook 2013», realizat de Biroul european de statistică și dat publicității luni, 7 octombrie 2013, spune că vasluienii sunt de 28 de ori mai săraci decât cei mai bogați europeni și își permit doar 20% din hrana și bunurile pe care și le pot achiziționa europenii care trăiesc decent.
Pe harta UE județul Vaslui apare în mod obligatoriu în culori distincte. Când vorbesc despre sărăcie, dar mai ales despre sărăcie extremă, în ceea ce s-a vrut o uniune a prosperității, politicienii, economiștii, dar și ziariștii din UE trebuie să se refere în mod obligatoriu la județul Vaslui, unitatea administrativ-teritorială din cadrul Uniunii cu cel mai mare grad de sărăcie.
La nivel național vasluienii se bucură și de alte performanțe, precum aceea că trăiesc în județul care nu și-a schimbat niciodată conducerea politico-administrativă, de jumătate de secol descendenții direcți ai comuniștilor, foști secretari și activiști de partid, în PSD astăzi, împărțindu-și puterea la nivel local.
Strâns legată de această performanță este și cea care îi face remarcați la nivel european. Ca produs intern brut pe locuitor, calculat în funcție de puterea de cumpărare, populația din județul Vaslui este cea mai săracă din UE. Iar un alt indicator mai potrivit pentru a măsura sărăcia nici că există.
Raportul «Eurostat regional yearbook 2013», realizat de Biroul european de statistică și dat publicității luni, 7 octombrie 2013, spune că „La nivelul unităților NUTS 3 (județe, în cazul Romaniei – n.r) din UE, în anul 2010, PIB-ul pe locuitor a variat de la 5.000 PPS (purchasing power standars – standardul puterii de cumpărare – n.r.) (20% din media UE) în Vaslui, România, la 143.800 PPS (587%) în regiunea Inner London – West, Marea Britanie. Între cele două limite a fost un raport de 28,8 la 1”.
Prin urmare, cei mai bogați europeni au o putere de cumpărare de 28,8 mai mare decât cea a vasluienilor. Asta în vreme ce, față de media puterii de cumpărare a europenilor, față de cei despre care se poate spune că trăiesc decent, vasluienii își permit să-și cumpere hrană și cele trebuincioase unei vieți normale în proporție de 20%. Românii din Vaslui trăiesc cu 20% din ceea ce pentru un european de rând însemnă o viață decentă, strictul necesar.
Dezastru social ilustrat de aceste statistici este completat și de alte statistici. Alte zone ale țării s-au putut dezvolta și se dezvoltă economic în continuare, cunoscând, în același timp, și o creștere a puteri de cumpărare a populației. România se poate lăuda chiar cu județul cu cea mai accelerată creștere a PIB/pe cap de locuitor ca putere de cumpărare în perioada 2000-2010: Giurgiu, care a crescut de la 14% din media UE la 36%.
În întreaga UE, 41 de regiuni au avut PIB-ul pe locuitor, ca putere de cumpărare, cu cel puțin 25% peste media Uniunii. Printre aceste 41 de regiuni cu locuitori mai bogați doar două sunt în state care au aderat la UE în 2004 sau 2007: regiunile Praga și Bratislavsky kraj, din Cehia și Slovacia.
„Următoarea cea mai prosperă regiune, între statele membre care au aderat la UE în 2004 sau 2007, a fost, însă cu mult în urmă, regiunea București – Ilfov, din România, care se situează la 111% din media UE-27 (cu 11% peste media UE – n.r.)”, se arată în același raport Eurostat.
Alături de Inner London – West, încă cinci unități administrativ-teritoriale de nivel NUTS 3 au înregistrat un PIB pe locuitor de cel puțin trei ori mai mare decât media UE-27: patru sunt în Germania (Wolfsburg – Kreisfreie Stadt, Munchen-Landkreis, Frankfurt am Main – Kreisfreie Stadt, Schweinfurt-Kreisfreie Stadt) și una în Franța (Hauts-de-Seine). În alte 23 de unități de nivel NUTS 3 PIB-ul pe locuitor a fost de cel puțin dublu față de media UE-27: în Germania – 18 unități, Olanda – două unități, Belgia – una, Franța – una și Luxemburg – una.
La cealaltă extremă, cu un PIB pe locuitor sub 30% din media UE-27, au fost 27 de unități NUTS 3, dintre care cele mai multe în Bulgaria – 17, România – opt județe, Letonia – una și Ungaria – una.
România este țara membră UE cu cea mai abruptă scădere a populației între 1 ianuarie 2011 și 1 ianuarie 2012: a pierdut 58.000 de locuitori într-un singur an.
