Orice persoană cu scaun la cap, în special cei care au avut acces la cunoștințele elementare care se dobândesc într-o școală primară, ar fi de acord că specia noastră, în mod deosebit cei care sunt copii, adolescenți sau tineri, nu trebuie să fie privați astăzi, mâine și pentru totdeauna de dreptul de a trăi. Niciodată oamenii, de-a lungul istoriei lor furtunoase, ca persoane dotate cu inteligență, n-au cunoscut experiență asemănătoare.
Mă simt dator să transmit acelora care se derajează să citească aceste reflecții părerea că toți, fără excepție, suntem obligați să deșteptăm conștiința asupra riscurilor la care este expusă omenirea în mod inexorabil, spre o catastrofă definitivă și totală, ca urmare a deciziilor iresponsabile ale politicienilor cărora hazardul, mai degrabă decât talentul sau meritul, le-a pus în mâini destinul umanității.
Fie că sunt sau nu cetățeni ai țării lor, purtători ai unei credințe religioase sau sceptici în legătură cu această temă, niciun om cu judecata sănătoasă n-ar fi de acord ca fiii lui sau rudele cele mai îndepărtate să piară în mod abrupt sau să fie victime ale unor suferințe atroce și chinuitoare.
După crimele odioase pe care, cu o frecvență crescândă, le comite Organizația Tratatului Nord-Atlantic, sub egida Statelor Unite și a țărilor bogate din Europa, atenția lumii s-a concentrat pe reuniunea G-20, unde trebuia să se analizeze criza economică profundă care afectează astăzi toate țările. Opinia internațională și, în particular, Europa, așteaptă răspuns la profunda criză economică care, cu implicațiile ei sociale adânci și chiar climatice, amenință toți locuitorii planetei. La această reuniune se decidea dacă euro se putea menține ca monedă comună a unei mari părți a Europei, sau chiar dacă unele țări ar mai putea rămâne în cadrul comunității.
Nu s-a dat răspuns și nici vreo soluție la problemele cele mai serioase ale economiei mondiale, în pofida eforturilor Chinei, Rusiei, Indoneziei, Africii de Sud, Braziliei, Argentinei și a altor economii emergente, doritoare să coopereze cu restul lumii în căutarea soluțiilor la gravele probleme economice care le afectează.
Insolit este că abia ce NATO a dat ca terminată operațiunea din Libia – după atacul aerian care l-a rănit pe șeful constituțional al acestei țări, a distrus vehicolul care îl transporta și l-a lăsat la voia mercenarilor imperiului care l-au asasinat și l-au expus ca pe un trofeu de război, ofensând obiceiurile și tradițiile musulmane – OIEA, organ al Națiunilor Unite, o instituție care ar trebui să fie în slujba păcii mondiale, a lansat un raport politic, tarifat și sectar, care împinge lumea în pragul războiului cu folosirea armelor nucleare pe care imperiul iancheu, în alianță cu Marea Britanie și Israel, îl pregătesc minuțios contra Iranului.
După „Veni, vidi, vici” al famimosului împărat roman de acum peste două mii de ani, a devenit „am venit, am văzut și a murit”, transmis opiniei publice de un important canal de televiziune, de îndată ce a aflat de moartea lui Gaddafi. Cuvintele sunt de prisos ca să mai calificăm politica Statelor Unite.
Ceea ce interesează acum este necesitatea de a crea la popoare o conștiință clară a abisului spre care este condusă omenirea. De două ori Revoluția noastră a cunoscut riscuri dramatice: în octombrie 1962, cel mai critic dintre toate, când omenirea a fost pe marginea holocaustului nuclear, și la mijlocul lui 1987, când forțele noastre s-au confruntat cu trupele rasiste sud-africane, dotate cu arme nucleare, pe care israelienii i-au ajutat să le dezvolte.
Șahul Iranului, de asemenea, a colaborat, împreună cu Israel, cu regimul rasist și fascist sud-african.
Ce este ONU? O organizație impulsionată de Statele Unite înainte de terminarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Această țară, al cărei teritoriu era foarte departe de teatrul de război, se îmbogățise enorm; a acumulat 80% din aurul lumii și, sub conducerea lui Roosevelt, antifascist sincer, a impulsionat dezvoltarea armei nucleare pe care Truman, succesorul său, oligarh și mediocru, n-a ezitat s-o folosească contra cetățenilor fără apărare de la Hiroshima și Nagasaki în anul 1945.
Monopolul aurului mondial în stăpânirea Statelor Unite și prestigiul lui Roosevelt i-au permis acordul de la Bretton Woods, care i-a atribuit rolul de a emite dolarul ca unică deviză ce s-a utilizat timp de ani în comerțul mondial, fără altă îngrădire decât acoperirea în aur metalic.
Statele Unite, la terminarea războiului, erau și singura țară care poseda arma nucleară, privilegiu pe care nu a ezitat să-l transmită aliaților și membrilor Consiliului de Securitate: Marea Britanie și Franța, cele două puteri colonialiste importante din lume la acea dată.
Pe URSS Truman nici măcar nu a informat-o despre arma atomică mai înainte de a o folosi. China, pe atunci guvernată de generalul naționalist, oligarhic și pro-iancheu, Chiang Kai-shek, nu putea fi exclusă din acel Consiliu de Securitate.
URSS, lovită dur de război, distrugeri și pierderea a peste 20 de milioane de fii din cauza invaziei naziste, a dedicat resurse economice gigantice, științifice și umane pentru a echilibra capacitatea sa nucleară cu cea a Statelor Unite. Patru ani mai tîrziu, în 1949, a testat prima sa armă nucleară, cea cu hidrogen, în 1953; iar în 1955 prima sa megatonă. Franța a dispus de prima sa armă nucleară în 1960.
Erau numai trei țările care posedau arma nucleară în 1957, când ONU, sub egida ianchee, a înființat Organizația Internațională pentru Energie Atomică. Își imaginează cineva că acest instrument al Statelor Unite a făcut ceva pentru a avertiza lumea de riscurile teribile la care ar fi expusă societatea umană când Israel, aliat necondiționat al Statelor Unite și NATO, situat în inima celor mai importante rezerve de petrol și gaze ale lumii, devenea o periculoasă și agresivă putere nucleară?
Forțele sale, în cooperare cu trupele coloniale engleze și franceze, au atacat Port Said când Abdel Nasser a naționalizat Canalul de Suez, proprietate a Franței, ceea ce l-a obligat pe primul ministru sovietic să transmită un ultimatum cerând încetatea acelei agresiuni, așa că aliații europeni ai Statelor Unite n-au avut alternativă decât să se conformeze.
Voi continua mâine.
FIDEL CASTRO RUZ
12 noiembrie 2011
Ora 8:15 pm.