Lucrurile încep să devină tot mai grave în ţara noastră, iar tot mai mulţi români încep să aibă conştiinţa faptului că suntem o colonie a intereselor occidentale, rol strategic trasat României de mult. Consecinţele acestui fapt încep să se vadă astăzi în mod evident şi situaţie pare fără ieşire.
Între timp, deloc întâmplător, o întreagă mentalitate a fost turnată în minţile larg deschise ale politicienilor şi economiştilor, o mentalitate care converge la această pierdere a capabilităţilor economice care ar fi trebuit să furnizeze venituri statului şi societăţii: o gândire păguboasă care spune că vânzarea unor părţi ale industriei sau agriculturii româneşti este de dorit în numele unei iluzorii modernizări a industriei şi agriculturii româneşti. Această mentalitate merge astăzi împotriva realităţii şi experienţei, pentru că am văzut destul de clar că, atunci când nu au cumpărat pentru a anihila un concurent pe piaţă, investitorii strategici şi-au adus un aport de capital sau tehnologie minimal, obţinând, în acelaşi timp, profituri uriaşe. Ilie Şerbănescu, care ar putea fi considerat singura voce puternică şi autentic românească astăzi în materie de economie, spunea că singurii care sunt interesaţi de dezvoltarea economiei româneşti nu pot fi decât românii, şi nu nişte investitori de aiurea, interesaţi, în mod firesc, doar de profit.
Românii încep să conştientizeze astăzi tot mai mult că România de devenit o colonie, că investitorii străini îngroapă România, că FMI face politica economică a ţării noastre. Se întâmplă însă foarte târziu, pe când aşa-zişii oameni politici au ajuns să reprezinte interesele unor corporaţii străine (vezi cazurile Gold Corporaţion sau Chevron) în opoziţie cu cel al cetăţenilor, iar microbul democratic al dezbinării a pus stăpânire pe întregul corp social.
Lucrurile par ireversibile în această fază, iar luarea în stăpânire a economiei româneşti de către interesele occidentale merge către agricultură, domeniul recunoscut în 2013 ca fiind cel care a salvat economia românească.
Agrointel scrie:
Un trend periculos pentru agricultură a început să se facă simţit în judeţele cu agricultură intensivă, şi, implicit, cu ferme mari din România. Mai mulţi proprietari de terenuri au început să ceară rezilierea contractelor de arendă , sperând ca, la anul, să vândă pământul străinilor interesaţi.
Fermierii care lucrează terenurile din sudul ţării şi nu numai se plâng că mulţi proprietari caută să rezilieze contractele de arendă sau nu le reînnoiesc. Chiar dacă, oficial, ei susţin că vor chiar ei să cultive acele ogoare, în fapt, tendinţa este de a le avea ”libere” anul viitor, când se aşteaptă să aibă oferte din partea străinilor. Liberalizarea pieţei terenurilor extravilane este văzută drept o mare oportunitate de cei care au pământ, dar până acum doar l-au arendat.
„Există mai multe persoane care circulă prin sate şi popularizează idee că, de anul viitor, fiecare proprietar de terenuri va deveni milionar în euro la vânzarea lor. Chiar şi cei care nu sunt samsari, dar au teren, se gândesc că e mai bine să aibă pământul liber de contract în cazul în care vor veni cumpărătorii din afară, iar preţurile vor exploda” – Florică Mara, un important agricultor din judeţul Teleorman, aflat pe poziția 32 în Top 50 fermieri ai României, realizat de Agrointel.
Riscurile acestei tendinţe sunt enorme pentru agricultura naţională. Pe de o parte, terenurile nearendate nu vor fi cultivate sau, dacă vor fi cultivate, proprietarii vor suporta nişte costuri enorme (una e să cumperi sămânţă pentru 2.000 de hectare şi alta e să iei doar pentru 2-3 hectare).
Pe de altă parte, arendaşii nu vor încasa nimic anul viitor, iar fermierii care lucrau ogoarele vor fi, de departe, cei mai afectaţi, neavând unde să mai cultive. Este foarte posibil ca astfel să se creeze un blocaj pe piaţa agricolă, iar sărăcirea din mediul rural se va adânci, iar cei care vor profita de lipsa banilor, vor fi, din nou, samsarii, care vor lua terenurile pe nimica toată.
În plus, experţii imobiliari consultaţi de agrointel.ro, spun că, în mod evident, samsarii încearcă să îi păcălească pe proprietari pentru că eventualii străini care ar fi interesaţi de pământurile româneşti nu vor cumpăra un hectar sau două, ci sute de hectare, chiar mii, direct de la fermierii deja existenţi pe piaţă, luând la pachet terenurile acestora, cu tot cu contractele de arendă.
Rezultatul, previzibil, va fi că micii proprietari vor rămâne anul viitor fără producţia pe care o primesc drept arendă şi, în final, strânşi cu uşa de lipsa banilor, vor ajunge să îşi vândă terenurile cu un preţ echivalent cu arenda pe 4-5 ani.
„Mă voi lupta până la ultima picătură de energie ca toate lucrurile acestea să nu se întâmple. Cum este posibil ca Bulgaria să impună 5 ani derogare de la liberalizarea pieţei funciare agricole şi noi ne repezim să dăm totul pe preţuri de nimic, iar oamenii de la ţară să ajungă la sapă de lemn. Ştiu şi eu de manevrele samsarilor şi le spun clar fermierilor că trebuie să fim uniţi şi să nu permitem subminarea agriculturii româneşti. Chiar vrem ca toţi oamenii de la ţară să plece slugi prin ţările occidentale?” – Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.
