Mâine începe reuniunea G-20, adică, cea a țărilor cele mai dezvoltate și bogate de pe planetă: Statele Unite, Canada, Germania, Marea Britanie, Franța, Italia și Uniunea Europeană, ca entitate aparte cu drept de participare. Sunt bastioanele fundamentale ale NATO, plus aliații Japonia, Coreea de Sud, Australia și Turcia, în dubla sa calitate de țară în curs de dezvoltare și membru al NATO, precum și Arabia Saudită – un gigantic depozit de petrol ușor în posesia transnaționalelor occidentale, care extrag de acolo 9,4 milioane de barili pe zi, a cărui valoare, la prețul actual, atinge un miliard de dolari în fiecare zi – la un capăt la mesei, și la celălalt un grup de țări cu pondere economică și politică crescândă, care, de fapt, devin, prin numărul locuitorilor și resursele lor naturale, o expresie a intereselor majorității lumii noastre jefuite și suferindă: Republica Populară Chineză, Federația Rusă, India, Indonezia, Africa de Sud, Brazilia, Argentina și Mexic.
Spania, de asemenea aliat al NATO, este numai „țară invitată”.
Este vorba de o reuniune a marilor producători de mașini și bunuri industriale și a marilor furnizori de materii prime care, de-a lungul a jumătate de mileniu după conchista, au fost colonii europene și în ultimul secol au aprovizionat cu produse agricole, minerale și resurse energetice, victime ale unui nemilos schimb inegal.
Această întunecată perioadă a istoriei se petrece de când descendenții triburilor barbare care au populat Europa „au descoperit” și cucerit această emisferă înarmați cu spade, muschete și archebuze.
”Descoperitorii”, atât de ridicați în slavă de așa-numita lume occidentală, ca și cum pe continent n-ar fi trăit o parte a omenirii de acum 40000 de ani, aveau ca scop să caute o rută mai scurtă pentru a face comerț cu China.
În acea țară, de la care aveau antecedente prin comercianții de mătase și alte produse valoroase râvnite de aristocrație și burghezia europeană în curs de apariție, au întâlnit o civilizație fabuloasă, posesoare a unui limbaj scris, o artă rafinată, agricultură, metale, praf de pușcă și principii avansate de organizare politică și militară, inclusiv armate cu zeci sau poate sute de mii de soldați de cavalerie.
Erau pe punctul de a se scufunda, când, în apropiere de Cuba, au găsit pământ. Puțin mai târziu, Columb a pus stăpânire pe Insula noastră în numele Regelui spaniei. Ar fi putut face acest lucru dacă ar fi ajuns realmente în China, cum era scopul lui? Eroarea lui a costat această emisferă zeci de milioane de vieți care s-au pierdut ca urmare a împărțirii Americii, în virtutea unei bule papale, între cele două regate din Peninsula Iberică, în conflicte permanente ale nobilimii medievale.
Cucerirea și căutarea de aur și argint au costat, cum spunea genialul pictor indian Oswaldo Guayasamin, 70 de milioane de vieți ale celor care locuiau emisfera, leagănul unor importante civilizații.
De asemenea, Africa neagră poate vorbi despre ce a însemnat acea cucerire pentru milioane de fii ai săi, smulși și vânduți ca sclavi în această emisferă.
Oligarhia multimilionară, ai cărei Șefi de Stat sau Guvern se vor reuni la Cannes cu reprezentanții a aproape 6 miliarde de locuitori care aspiră la o existență demnă pentru popoarele lor, ar trebui să mediteze la aceste realități.
Acele țări vor să monopolizeze tehnologiile și piețele prin patente, bănci, mijloacele cele mai moderne și costisitoare de transport, dominația cibernetică a proceselor productive complexe, controlul comunicațiilor și a mediilor masive de informare pentru a înșela lumea.
Acum că locuitorii planetei însumează 7 miliarde, Statele care reprezintă numai una din șapte persoane, care, judecând după protestele de masă din Europa și Statele Unite, nu sunt mai fericite, pun în pericol supraviețuirea speciei noastre.
Poate cineva uita că Statele Unite a fost țara care a blocat Acordul de la Kyoto când se dispunea de ceva mai mult timp pentru a împiedica o catastrofă cu schimbarea climatică care se produce sub ochii noștri?
În zilele de 28 și 29 octombrie, a avut loc altă reuniune a Șefilor de Stat și guvern care compun Comunitatea Țărilor Ibero-americane. Printre calamitățile pe care au trebuit să le suporte popoarele de limbă spaniolă și portugheză este că aceasta este regiunea din lume cu cea mai mare inegalitate a distribuirii bogățiilor.
Ministrul de Externe al Cubei, Bruno Rodriguez Parrilla, a participat la sesiunea ONU la New York unde s-a dezbătut blocada impusă Cubei, apoi în capitala Paraguayului. Acolo s-au spus lucruri de interes extrem în legătură cu criza care zguduie Comunitatea Europeană.
Noul Prim-ministru al Portugaliei și-a vărsat amarul legat de Uniunea Europeană, când a afirmat că aceasta este epuizată și neacoperită în recuperarea ajutorului record acordat Greciei. Ar putea face față unei crize în Portugalia, dar ar rămâne falimentară, în imposibilitatea de a ajuta Italia, a șaptea economie mondială, ceea ce ar târî Franța, în ale cărei bănci se acumulează marea parte a datoriei italiene.
Liderii iberici se îndoiesc că angajamentul asumat cu Grecia se va îndeplini și, dacă nu se îndeplinește, prevăd o criză mai prelungită decât cea din 1929.
În această diminează, agențiile informau despre consecințele dure ale ploilor nemaivăzute din Thailanda, cel mai mare exportator de orez, ale cărui vânzări se vor reduce de la 25 milioane tone la 19.
În schimb, veștile că China crește la aproape 5 milioane de tone producția de cupru a avut efecte considerabile.
Totuși, în timp ce Statele Unite menține intact dreptul de veto la Fondul Monetar Internațional, Chinei i se refuză în acest organism dreptul simplu de a i se aproba yuanul ca monedă convertibilă. Cât timp va mai dura această tiranie?
Prin acest geam trebuie să analizăm fiecare cuvânt care se rostește la Summitul G-20.
FIDEL CASTRO RUZ
2 noiembrie 2011
Ora 8:54 pm.
