Blogurile şi site-urile politicienilor şi-au câştigat de mult un loc în viaţa politica românească. Multe dintre evenimentele politice cele mai importante din ultimii ani şi-au avut începutul sau punctele culminante prin apariţia unor postări pe blogurile politice. Cei care fac politică astăzi se exprimă mai comod şi mai personal pe paginile lor de internet decât în conferinţe de presă formale sau de la tribuna Parlamentului. Aşa stând lucrurile, blogurile nu i-au ocolit sau mai bine spus nici politicienii vasluieni nu au ocolit acest mod de comunicare.
„Doamna Gaby” este sinceră
Cea mai veche în branşă este Gabriela Creţu, senatoare de Bârlad şi soţia lui Dumitru Buzatu, preşedintele PSD Vaslui, a cărui singur gest de acest fel a fost să-şi deschidă o pagină de Facebook, în timpul campaniei electorale de anul trecut în urma căreia a ajuns președinte al Consiliului Judeţean. Gabriela Creţu, în schimb, are 5.000 de prieteni pe facebook şi mulţi comentatori pe site-ul personal cărora le răspunde „neoficial” criticând uneori întreaga clasă politică… din care face parte. Este foarte activă.
Pentru a parcurge site-ul senatoarei vasluiene trebuie să aveţi în vedere că oamenii ăştia, senatorii, sunt nişte indivizi extrem de complicaţi. Ieri, de exemplu, au avut pe ordinea de zi un „Proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 31/2013 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu”. Gabriela Creţu este şi mai complicată decât mulţi dintre colegii săi. Pe site-ul său tratează… privind extrem de multe subiecte, printre ele şi ordonanţe şi legi. Recomandă site-uri precum „Fericire fără bani”, dar numai site-ul, şi site-uri feministe şi socialiste. „Doamna Gaby”, cum o numeşte un cititor, tratează şi despre cărţi, şi despre ideologie, şi despre persoana sa particulară, la rubrica „Cine sunt”, în care se recomandă drept „femeie, pentru totdeauna, pentru că asta nu trece”.
Gabriela Creţu îşi permite să fie şi sinceră pe alocuri, fiind sigură, probabil, că şeful său de partid de la centru sau de… acasă nu poate afla.
Într-un răspuns pentru unul dintre comentatori scrie despre prezent: „Eu nu sunt dezamăgită pentru că nu mă amăgisem prea mult. Sunt îngrijorată realmente de anumite tendinţe evidente pentru cei care urmăresc cu oarece atenţie viaţa politică actuală; sau moartea politicii, mai curând.
O mişcare politică are mai mari şanse decât un partid; încrederea cetăţenilor în partide a scăzut considerabil iar condiţiile de înfiinţare sunt prohibitive. Eu mai încerc democratizarea din interior dar este foarte dificil de atins rezultate semnificative pentru că lipseşte masa critică necesară…
Eu sunt deschisă discuţiilor. Din acest motiv sunt înjurată frecvent de cei care sunt dezamăgiţi; nu pentru că eu personal aş fi vinovată dar pentru că sunt singura care stau de vorbă cu ei…”. Carevasăzică, e greu cu democraţia în PSD.
Într-un alt comentariu, senatoarea îi atacă la ideologie pe colegii liberali: „Liberalii au o ipoteză falsă în doctrina lor – că succesul este legat de merite sau înzestrări şi că cei sărmani sunt astfel pentru că nu sunt înzestraţi de la natură. Ei, nu!? Într-o societate ierarhizată pe bani, capacitatea de a-i face este criteriul fundamental şi singura înzestrare… Să fim serioşi! Un semi-idiot născut într-o familie bogată va avea mai mare reuşită decât un geniu de la mahala”.
Din 2007 postează Gabriela Creţu pe site-ul său sub deviza „Să gândeşti e un act periculos. Îndrăzneşte, totuşi!”
Ana Birchall, om politic şi de suflet
Ana Birchall, deputat PSD de Negreşti, a fost la Doha, Quatar, la soare, pe care ni l-a trimis într-o fotografie sub titlul „Răsărit de soare în Doha, Qoatar”. După cum v-aţi putut da seama deja, Ana Birchall nu este numai femeie politică, ci şi o fiinţă sensibilă. Aşa că are un site pentru „cele politice”, dar şi un blog pentru partea spirituală a existenţei, pe care îl numeşte chiar aşa: „blogul meu de suflet”.
Pe site Ana Birchall îşi ţine la curent cititorii cu întreaga sa activitate şi neactivitate, pentru că le postează poze şi din concediu. Îşi postează apariţile televizate, declaraţiile sau intervenţiile din Parlament, vorbeşte despre sine şi dă date de contact, într-un cuvânt, viaţa şi opera, cu fotografii din fragedă pruncie, la grădiniţă, prin liceu, cu bunica, de la nuntă, cu soţul, cu băieţelul său jucându-se în zăpadă. Aşa mai spunem şi noi politician deschis. Ana Birchall pare că nu are nimic de ascuns sau de interzis. Niciun filmuleţ, nimic!
„Mă mândresc cu faptul că sunt o luptătoare şi nu voi abandona niciodată ţelul pentru care m-am întors acasă: acela de a promova o altfel de politică, o politică decentă, occidentală, bazată pe proiecte şi programe şi NU pe interesele unei găşti sau alteia”, scrie Ana Birchall pe „blogul de suflet”. Pe site-ul politic aceeaşi Ana Birchall este mai pragmatică şi nu mai scrie asta, dar în schimb vorbeşte mult despre PSD…
Tudor Ciuhodaru, blog neactualizat de pe vremea PC-ului
Deputatul bârlădean Tudor Ciuhodaru nu şi-a mai actualizat blogul de câţiva ani cu nicio postare, aşa că a rămas deputat PC. Din ultima zi în care a scris pe blog, 28 noiembrie 2008, Ciuhodaru a mai trecut şi prin UNPR pentru a ajunge la PP-DD. Blogul său personal are deviza „Prieten pentru viaţă”, dar nu i se adresează PC-ului, nici UNPR-ului, şi probabil că nici PP-DD-ului. Ți se adresează ţie „dragă alegătorule”, iar şi blogul, dar şi Ciuhodaru este roşu din cap până în picioare pentru că, dacă vă aduceţi aminte, în 2008, PC a candidat împreună cu PC în «Alianţa PSD-PC», adică „ciocoii” de astăzi.
Neobositul doctor de la Iaşi şi-a făcut blogul pentru campania electorală de la sfârşitul lui 2008 şi l-a abandonat imediat după ce „s-a ales”.
Blogul are foarte multe fotografii, aproape toate cu Ciuhodaru în campanie: glumeşte cu bătrânii amărâţi, ia în braţe gospodinele timide, perturbă activitatea unui atelier de croitorie în care se lucreză la steguleţe şi geci roşii şi explică foarte multe lucruri, în general. O singură pagină de blog cu câteva postări care au drept cuvinte cheie „campanie murdară”, „electoral”, „biserica”, „întălniri”, „alegători”, „pensionari”, „presa” şi… „sănătate”. Parcă pentru a nu rămâne niciun dubiu în privinţa scopului pentru care Ciuhodaru şi-a făcut acest blog. După ce a ieşit deputat, Ciuhodaru a mai scris doar atât: „Mulţumesc pentru încrederea acordată” şi a părăsit blogosfera.
