Cele mai importante instituţi ale judeţului Vaslui, Consiliul Judeţean (CJ) şi Prefectura Vaslui, au ajuns, la sfârşitul lui 2013, să fie acuzate în justiţie de discriminare şi considerate rasiste. Asta în urma unei „scăpări” a unui funcţionar de la Centrul Medico-Social din comuna Băceşti, care, într-o şedinţă a CJ, a motivat necesitatea instalării unui sistem video de supraveghere la centrul din Băceşti prin numărul mare de ţigani pe care îi are localitatea. La un an de la acest incident, în iulie 2013, un ONG fantomatic consideră că ar fi „şucar” să dea în judecată cele trei instituţii pentru a-şi justifica existenţa şi banii înghiţiţi de la stat.
Acuzaţii de discriminare şi un ONG care se crede buricul Pământului în promovarea toleranţei. Sunt ultimele probleme, în ordinea importanţei şi a timpului, pe care le au cele mai importante instituţi din judeţ, CJ şi Prefectura Vaslui. Alături de acestea şi Centrul Medico – Social din comuna Băceşti au fost date în judecată de unul dintre nenumăratele şi bine finanţatele ONG-uri care se ocupă cu apărarea drepturilor minorităţii „rome” din ţară.
O aflare în treabă, astfel consideră conducerea CJ iniţiativa „Asociaţiei Centrul de Studii Juridice şi Drepturile Omului” de a da în judecată două instituţii importante ale judeţului pentru o simplă declaraţie a unui funcţionar al Centrului de la Băceşti. Pentru cei de la CJ totul pleacă de la dorinţa celor de la respectiva asociaţie de a avea activitate şi a-şi justifica astfel existenţa şi banii încasaţi.
Problema „intolerabilei” discriminări pe care au suferit-o „romii” din Băceşti pleacă de la o şedinţă de CJ Vaslui din martie 2012. Atunci, contabilul Centrului medico-social de la Băceşti a explicat în plen motivul pentru care instituţia are nevoie de un sistem de supraghere prin numărul mare de infracţiuni din localitate, dar şi prin numărul mare de ţigani, stabilind astfel o legătură directă între cele două realităţi. „Suntem într-o zonă în care suntem înconjuraţi de populaţia romă. Nu vrem să facem rău cuiva, vrem să fim protejaţi. Vrem să ne asigurăm patrimoniul”, a spus reprezentantul centrului.
Atât i-a trebuit reprezentantului asociaţiei pentru apărarea drepturilor „romilor” prezent la şedinţă care, compleşit de propria importanţă, s-a lansat într-o adevărată lecţie deschisă de toleranţă şi practici europene care i-a iritat la culme pe consilierii judeţeni.
În aceste condiţii, pentru a nu contrazice dogmele oficiale (lucru extrem de grav, cu consecinţe potenţial fatale), autorităţile au încercat să ascundă problemele pe care le crează această minoritate sub preş, practică şi politică acceptată şi împărtăşită larg în ţara noastră, precum şi în întreaga Uniune Europeană.
„În judeţul Vaslui, este o populaţie romă destul de numeroasă. Nu putem culpabiliza populaţia romă din Băceşti. Răi sunt peste tot, nu numai la Băceşti, problema este cum îi identificăm. Eu cred că este necesar sistemul video de acolo”, a spus Corneliu Bichineţ, vicepreşedintele liberal al CJ Vaslui. În asentiment cu acesta, celălalt vicepreşedinte, Vasile Mihalachi, PSD, a spus: „La Vaslui nu sunt nici ţigani, nici romi, nici români. Cu toţii suntem cetăţeni români”. Unde o fi fost discriminarea din partea lor sau a CJ, cei doi nu ştiu nici în ziua de astăzi. Acuzaţia de discriminare împotriva CJ şi a Centrului de la Băceşti, dar şi a Prefecturii Vaslui (?!), există însă şi este tratată cu seriozitate de Judecătoria Vaslui, ai cărei magistraţi judecă cu mare aplecare şi băgare de seamă acest caz.
Prin urmare, la un an şi câteva luni de la incidentul din şedinţa CJ, în iulie 2013, un ONG despre care nu a auzit nimeni se „trezeşte” să dea în judecată, de-a valma, cele mai importante instituţii din judeţ şi Centrul de la Băceşti pentru discriminări închipuite împotriva ţiganilor din Băceşti.
Bani publici „fără număr” pentru ONG-uri fantomatice
Asociaţiile şi fundaţiile care apără şi militează pentru drepturi cât mai largi pentru minoritatea „romă” au împânzit România în ultimii ani, fiind abonate permanent la proiecte din bani publici sau europeni. Cum rezultatele acestor proiecte, ca şi destinaţia reală a banilor, devin de multe ori nişte mistere, pentru a storce bani în continuare de la stat sau de la Uniunea Europeană, aceste asociaţii sunt „nevoite” să-şi justifice existenţa şi să-şi inventeze activitate. Numai aşa poate fi înţeleasă şi ideea acestei asociaţii de a acţiona în instanţă la mai mult de un an de la evenimentul incriminat.
Un exemplu elocvent: deputatul minorităţii ţigăneşti, Nicolae Păun, este preşedintele Asociaţiei Partida Romilor Pro-Europa, ONG care, prin proiectul „Acces pe piaţa muncii – O şansă pentru tine”, care s-a desfăşurat, chipurile, şi în judeţul Vaslui, a obţinut peste 17,6 milioane de lei de la Uniunea Europeană şi 1,7 milioane de lei de la buget. Printr-un alt proiect, asociaţia liderului minorităţii s-a ocupat de „dezvoltarea de întreprinderi sociale”, obţinând 16,8 milioane de lei, bani europeni, şi peste 3,5 milioane de lei de la bugetul de stat. Departamentul pentru Relaţii Interetnice din subordinea Guvernului pompează anual peste 250 de milioane de lei vechi în această asociaţie.
