Zboară puiule, zboară! Au şi liberalii vasluieni „Tudorelul” lor! După Tudor Buzatu, fiul şefului PSD Vaslui şi preşedinte al Consiliului Judeţean, Dumitru Buzatu, şi a senatoarei PSD Gabriela Creţu, un alt „Tudorel” loveşte la sfârşitul lui 2013! Tudor Polak, fiul Simonei Polak, preşedinta liberalilor din municipiul Vaslui şi director al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, a fost angajat în cabinetul parlamentar al preşedintelui din judeţ al liberalilor, Florin Ciurariu. Şi pentru că nu era destul, logodnica sa, viitoarea noră a Simonei Polak, s-a angajat la prefectură. Locurile de muncă sunt o problemă pentru ceilalţi vasluieni, nu pentru politicieni şi copiii lor. Aşa putem vorbi despre un sindrom „Tudorel”, semn de boală grea a administraţiei vasluiene şi naţionale înţesate de neamuri şi pile, o administraţie în care nepotismul e regulă.
Un „Tudorel”, aşa cum este numit în partid, PSD, fiul lui Dumitru Buzatu, şeful pesediştilor şi preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui, face carieră în conştiinţa vasluienilor, dar mai ales la propriu, umplându-se de funcţii şi demnităţi în judeţ. Este directorul Centrului de Afaceri și președintele organizației de tineret a PSD Vaslui, vicepreședinte al organizației naționale. El spune că tăticul nu are nicio legătură cu asta. Tăticul? …Tăticul nu spune nimic, pentru că nu simte nici nevoia, nici datoria de a da explicaţii „electoratului”.
Alt „Tudorel”, Tudor Polak, fiul Simonei Polak, preşedinta liberalilor din municipiul Vaslui, păşeşte timid din urmă… potrivit algoritmului. El a adunat funcţii în partid, pentru ca apoi să devină angajat al cabinetului parlamentar al deputatului Florin Ciurariu, preşedintele liberalilor din judeţ. La sfârşitul lui 2013 a mai bifat o împlinire în viaţa personală: logodnica sa, viitoarea noră a Elenei Polak, a fost angajată, printr-un concurs… de împrejurări, în Departamentul Juridic al Prefecturii Vaslui. Mămica spune că nu are nicio legătură cu angajările din Prefectură. Iar vasluienii rămân cu nişte coincidenţe uluitoare într-un judeţ în care zeci de mii de oameni nu au norocul să se întâlnească poate întreaga lor viaţă cu asemenea… coincidenţe, dar nici măcar cu vreo oportunitate de angajare oarecare.
Mii de vasluieni se află în căutarea unui loc de muncă într-un judeţ declarat deja de mult ţinutul şomajului şi al sărăciei. Sute de absolvenţi ies din facultăţi an de an pentru a cădea pradă disperării în încercarea de a-şi găsi locul şi de a câştiga o pâine. Politicienii vasluieni vorbesc despre locurile de muncă, despre crearea de locuri de muncă, dar numai în campania electorală, pentru că în rest… fac, şi fac multe… numai că doar pentru ei.
Locurile de muncă sunt o mare problemă, dar numai pentru vasluienii de rând, nu şi pentru cei care au ajuns să facă politică astăzi.
De când a ajuns la putere, după o campanie electorală plină de candidaţi soţii şi prinţişori, USL a schimbat oamenii de la vârful administraţiei, directorii de direcţii şi agenţii din judeţul Vaslui, pentru ca mai apoi, pe măsură ce s-a „acomodat” cu puterea, să meargă mai departe.
Au urmat „puii” şefilor de prin partide care trebuie să culeagă şi ei toate beneficiile poziţilor în care au ajuns părinţii. Sistemul relaţiilor de familie şi a pilelor, atât de bine pus la cale pe vremea comunismului, nu a fost perturbat niciodată de nicio „schimbare democratică”. S-a consolidat în continuare ca o tradiţie a vieţii politice româneşti.
Simona Polak s-a afirmat în partid, fiind urmată îndeaproape de fiul său. Dacă mama a ajuns preşedinta organizaţiei de femei, fiul a ajuns preşedintele Consiliului Naţional al Studenţilor din PNL. Dacă mama a ajuns preşedinta organizaţiei municipale Vaslui, fiul a fost ales în Biroul Permanent Teritorial al PNL. Cum, după alegerile din 2012, mama a devenit director al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, era timpul ca şi odrasla să se aleagă cu ceva mai „concret”. Aşa că a fost angajat în cadrul cabinetului parlamentar al preşedintelui partidului, Florin Ciurariu.
„L-am ales pe principiile competenţei şi cele politice, bineînţeles. Este membru al structurilor liberale, preşedinte al Clubului Studenţilor Liberali”, spune Florin Ciurariu, care a ţinut să precizeze că Tudor Polak respectă doctrina liberală. Legăturile de familie nu au avut nicio legătură în această angajare, asigură liderul liberalilor.
Nici între Simona Polak şi angajarea de la Prefectură a norei sale nu există nicio legătură. „Eu nu fac angajări la Prefectură. Decât să mă întrebaţi dacă am vreo legătură cu această angajare, mai bine interesaţi-vă dacă s-au respectat condiţiile legale pentru această angajare”, spune Simona Polak. Ea a ţinut să precizeze râzând că persoana care a fost angajată la Prefectură nu are acelaşi nume cu al său.
Aroganţa “doamnei” Polak avea să se vadă însă a doua zi după ce-i luasem o reacţie în legătură cu subiectul, când, din senin şi din proprie iniţiativă, m-a sunat cu scopul vădit de a-şi bate joc şi de a ironiza preocuparea pentru modul în care înţelege să profite de poziţia sa politică şi publică (câştigată la fel de aberant, de altfel, pentru că Simona Polak nu a avut până la angajarea în funcţia de director al Casei de Sănătate nicio legătură cu domeniul).
„Vreau să vă informez că astăzi am angajat o persoană la Casa de Sănătate. Asta pentru că ştiu că vă preocupă angajările”, a spus de la înălţimea funcţiei sale liberala. Asta a fost “gluma” ieftină, de un infantilism devastator, de care a fost capabilă preşedinta liberalilor din Vaslui. Atât s-a priceput ea! Asta i-a fost răzbunarea pentru faptul că altă treabă nu avem decât să investigăm pe unde-şi aranjează neamurile!
De fapt, în legătură cu angajarea tinerei domniţe la Prefectură, nu numai Simona Polak, dar şi ceilalţi liberali şi Instituţia Prefectului nu au reuşit decât să se acopere de ridicol. Este adevărat că noua angajată nu poartă acelaşi nume cu cel al “marei” liberale, dar, în treacăt fie spus, nici eu nu ştiam numele persoanei, pentru că nimeni nu a vrut să mi-l spună. În penibilul său, Simona Polak a negat la început chiar că ar şti despre ce e vorba, pentru ca apoi să precizeze diferenţa de nume…
Executant al directivelor de partid, prefectul liberal Radu Renga nu a ştiut nici el cum să o dreagă, aşa că a interzis purtătoarei de cuvânt a instituţiei să vorbească pe subiect. În această situaţie de-a dreptul hilară, nimeni nu a vrut să afirme ceva, dar nici să nege. Concluziile le-am tras singur: aşa e când te simţi cu musca pe căciulă!
