Istoricul şi etnograful moscovit Nikolai Durnovo (1876-1936) declara la începutul sec. al XX-lea că „Basarabia trebuie să fie românească”.
Observaţiile lăsate de acesta după vizita sa în Basarabia, între anii 1910 şi 1915, constituie argument că Basarabia a fost întotdeauna românească.
Întâlnirea pe viu cu limba română, folclorul românesc, cu copiii români, cu realitatea basarabeană, dar şi cu politica ţaristă de rusificare l-au determinat pe istoricul şi etnograful rus să scrie „a una mia oară că Basarabia trebuie să fie românească”.
Reproducem un pasaj din amintirile lui Durnovo, care ne edifică în problema apartenenţei basarabenilor la neamul românesc:
„Când uneori mă copleşesc amintirile, deodată evoc din ele una, cea mai plăcută pentru mine: o grămadă de copii într-un sat moldovenesc de pe malul Nistrului – aceste flori de pământ ale Basarabiei – ieşiţi din şcoală şi scufundaţi în lumina soarelui, jucându-se şi bâlbâind româneşte, pe când profesorul lor, un tânăr idealist rus, venit de curând în Basarabia, îmi povesteşte cu lacrimi în ochi ce durere îi cuprinde mintea:
‘Doar asta-i ca şi cum m-aş fi dus în Spania să învăţ copiii de acolo ruseşte. M-am văzut nevoit dintâi să învăţ eu însumi moldoveneşte’.
Şi bietul ‘apostol’ al Ministrului rus de Instrucţiune a început deoadată să vorbescă vesel de nişte zicători şi cântece moldoveneşti, la auzul cărora toţi copiii au alergat repede la noi, cei doi ruşi, şi cu bucurie şi mândrie ascultau ei atunci pe elevul lor comun!
Un băiat mic, dar serios, a vrut să-l corecteze la unele versuri pe profesor, dar a fost reţinut de tovarăşi. Atunci i-am dat eu voie să iasă înainte la mine, l-am sărutat şi l-am rugat să-mi spună ce observaţii şi corectări voia să facă.
Şi ne-a dat o lecţie bună, mie şi profesorului, acest băieţaş. Ne-a descoperit el nou legi fireşti ale limbii române populare, ne-a deschis o fereastră de etnografie şi folclor – nu ţin minte amănuntul, dar ne-a fost ruşine!
El purta în căpuşorul său mic o întreagă lume naţională, pe care noi nu o ştiam, care a fost în limba lui copilărească atât de frumoasă şi care venea să dispară în Basarabia din vina noastră!…
Atunci am înţeles eu păcatul acela nespus de mare, ce se face în Rusia în privinţa românului basarabean. Am studiat geografia şi istoria acestei ţări şi am ajuns la convingerile mele de astăzi.
Acuma, când îmi aduc aminte de copilaşul acela, mă pun şi scriu a mia oară că Basarabia trebuie să fie românească.
Gheorghe Ghimpu
