Viscolul care s-a abătut asupra României la sfârşitul lui ianuarie 2013 şi a adus şi temperaturi extreme resimţite la nivelul corpului uman, sub minimele de minus 14 grade Celsius anunţate de meteorologi. Pe Ceahlău, frigul s-a resimţit ca la minus 50 de grade. Cum ne afectează indicele de răcire.
„Atunci când intensitatea vântului este foarte puternică, aceasta este senzaţia pe care o percepe corpul uman, la nivelul pielii. Indicele de răcire este exact opusul indicele ITU (Indice Temperatură – Umiditate), când vara temperatura resimţită depăşeşte 37 de grade şi apar probleme pentru că se depăşeşte temperatura corpului uman. De exemplu, la o temperatură de minus10 grade afară, pe care noi o măsurăm în condiţii standard, la adăpost, la un vânt de 50 de kilometri pe oră se poate resimţi chiar şi cu cel puţin zece grade mai puţin, ca la minus20 – minus25 de grade, în funcţie de intensitatea vântului” – meteorologul Mihai Timu, de la Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).
Mihai Timu a explicat că o expunere îndelungată la astfel de condiţii meteo extreme poate duce la hipotermie, iar uneori chiar la decese, deoarece, din cauza vântului foarte intens, corpul pierde căldură. „Dar asta doar dacă stai mai mult timp, câteva ore. Este indicat să nu se plece la drum în zone izolate, unde eşti în plin câmp şi bate vântul, iar corpul poate începe să nu mai reacţioneze cum trebuie”. Dacă ne expunem unor temperaturi scăzute, când luăm un pulover mai gros pe noi, este recomandat ca acesta să nu fie lipit de piele, iar peste acesta să ne luăm o canadiană.
Modalităţi de protecţie pe timp de iarnă
Protejaţi-vă mâinile şi picioarele
Acest lucru se poate face prin purtarea de mănuşi cu un singur deget, deoarece degetele acoperite separat vor pot partaja căldura. Se vor purta şosete care vor menţine picioarele calde şi uscate. Există şosete din diverse materiale care elimină în mod eficient umezeala peste care se pot aplica şosete din fibre naturale. Se vor purta şosete care nu vor avea elasticul prea strâns pe picior.
Protejaţi-vă buzele
Se va folosi balsam de buze pentru a se preveni uscarea acestora de la vremea rece sau vânt.
Se va evita deshidratarea
Atâta timp cât medicul nu restricţionează cantitatea de fluide, este recomandat să se consume cât mai multă apă pentru ca organismul să fie hidratat.
Îmbracaţi-vă corespunzător
Se va purta îmbrăcăminte de exterior care împiedică vântul şi soarele să pătrundă la piele. Aerul rece şi vântul pot fi cauze ale diverselor afecţiuni.
Evitaţi consumul de alcool
Alcoolul determină pierderea căldurii corpului şi în plus contribuie la deshidratarea acestuia.
Fiţi pregătiţi pentru vreme rece
Când călătoriţi cu maşina este indicat să aveţi şosete, pături în plus, apă şi gustări la îndemână, lanţuri pentru roţi pe timp de iarna etc.
Solicitaţi medicului detalii referitoare la posibilitatea ca medicamentele pe care le utilizaţi să poată înrăutăţi afecţiunile declanşate de vremea rece.
Protejaţi-vă copiii
Instruiţi copiii să se adăpostească în interior atunci când vremea este foarte rece sau în cazul în care hainele lor se udă.
Asiguraţi-vă că micuţii se joacă în siguranţă
Deoarece poate exista riscul strangulării cu fularul atunci când cei mici alunecă pe gheaţă, este recomandat ca gâtul acestora să fie acoperit de gulere înalte.
Mâncaţi puţin şi sănătos
O gustare înainte de a ieşi afară, la temperaturi scăzute este mai bună decât o masă copioasă care implică o cantitate crescută de sânge pentru procesul digestiei. Procesul digestiei poate împiedica sângele cald să circule în zona degetelor de la mâini şi picoare. De aceea, mesele bogate sunt recomandate când, după masă, se va rămâne în interior.
Semne ale degerăturilor
Dacă pielea are o culoare vineţie sau palidă şi aveţi senzaţia de ace prezente în zona mâinilor, picioarelor, urechilor, nasului sau obrajilor, probabil că vă confruntaţi cu degerăturile. Toate acestea ar putea fi semnale că aveţi nevoie de un mediu cald şi uscat.
Degerăturile au loc atunci când în ţesuturile pielii se formează mici cristale de gheaţă. Semnele degerăturilor includ: decolorarea pielii, prezenţa unor umflături etc. Zona afectată va fi amorţită, dureroasă şi vor apărea mâncărimile. În fazele de început, degerăturile sunt reversibile. În fazele avansate, acestea pot declanşa inclusiv hipotermia care poate afecta inclusiv creierul şi muşchii corpului, fiind ameninţătoare de viaţă (fiind necesară intervenţia medicală de urgenţă).
Nu încălzi prea tare casa
Când ieşi dintr-o casă călduroasă, în frigul de afară, vasele de sânge superficiale suferă schimbări care pot provoca sindromul Raynaud.
Afecţiunea provoacă spasme temporare ale vaselor mici de sânge, când sunt expuse la vremea rece. Extremităţile sunt „golite de sange” şi se simt reci şi dureroase.
Pentru a evita această schimbare dramatică, nu încălziţi casa peste 18-20 de grade Celsius.
Beţi ceai şi cafea decofeinizată
Des suntem tentaţi să luăm un ceai sau o cafea, pe drumul spre muncă, cofeina din băutură va face ca organismul nostru să piardă din căldură.
Cofeina blochează receptorii din vasele sanguine şi le împiedică să se contracte, la frig. Deoarece vasele de sânge rămân dilatate, înseamnă că pierdem căldura mai repede. Dacă sunteţi afară şi consumaţi o băutură bogată în cofeină, veţi simţi frigul mai repede.
Alegeţi băuturile fără cofeină sau ceaiurile de plante.
Nu staţi cu mâinile în buzunare
Când ne e frig, instinctul este să mergem cu mâinile în buzunare şi să ne aplecăm în faţă. Totuşi, este mai bine să mergem cu mâinile libere, pe lângă corp, legănându-le.
Mâncaţi multe proteine
Digestia de proteine produce creşterea temperaturii interne a organismului, mai semnificativ decât în cazul carbohidraţilor sau al grăsimilor.
Organismul trebuie să muncească mai mult pentru a asimila proteinele, în comparaţie cu carbohidraţii sau grăsimile, aşa că folosim mai multă energie şi producem căldură, care ne ţine de cald.
Nu folosiţi o caciulă de lână
Pierdem aproximativ 30% din căldură prin cap.
Când cumpăraţi o căciulă, alegeţi una care acoperă şi urechile. Urechile sunt subţiri, dar au o suprafaţă mare şi pierd căldura foarte repede.
Este recomandată folosirea unei căciuli din material sintetic, care este un izolator eficient şi păstrează căldura în interior.
De asemenea, este indicat să respirăm pe nas, nu pe gură, deoarece astfel aerul este filtrat şi încălzit, înainte să ajungă în plămâni.
Miscaţi degetele picioarelor
Câteva exerciţii făcute dimineaţă, înainte să vă daţi jos din pat, vă vor face să vă simţiţi mai bine. Pisoterapeuţii recomandă să îndreptăm degetele de la picioare de 20 de ori, apoi să rotim gleznele de 10 ori, în fiecare direcţie, după care să încordăm şi reflexăm coapsele de 10 ori, apoi să facem acelaşi lucru cu fesele, de 10 ori.
Nu uitaţi de crema hidratantă
Dacă suferiţi de eczeme sau dermatite, aplicaţi mai multă cremă hidratantă, când e frig.
Pielea inflamată pierde mai multă căldură, pentru că inflamarea aduce mai mult sânge la suprafaţa pielii. Putem bloca această reacţie, dacă folosim crema hidratantă şi alte tratamente anti-inflamatorii, precum cremele cu steroizi.
Încălziţi încălţămintea pe radiator
Picioarele sunt mai greu de încălzit, pentru ca în frig organismul reduce fluxul sanguin către extremităţi, şi îl direcţionează către organele vitale.
Picioarele noastre se comportă asemeni unor termosuri. Dacă încep ziua reci, vor rămâne reci toată ziua, dar dacă sunt calde, cresc şansele să rămână calde pentru mai mult timp.
Medicii recomandă încălzirea pantofilor lângă un calorifer pentru câteva minute şi folosirea unei alte perechi la birou.
Folosiţi un balansoar
Şederea într-un balansoar nu e benefică doar pentru minte, ci vă ajută să produceţi energie, în timp ce staţi jos.
Când stăm nemişcaţi, temperatura corpului scade şi muşchii încep să tremure – mişcări de contracţie şi relaxare involuntare, cu scopul de a păstra căldura corpului.
Corpul începe să tremure când temperatura corpului coboară sub 37 de grade Celsius.
Folosirea unui balansoar necesită mişcarea grupelor de muşchi din braţe şi picioare, care favorizează circulaţia şi produce căldură.
Nu petreceţi mult timp singuri
În loc să staţi singuri în casă, dacă ieşiţi în oraş cu prietenii vă poate face să vă simţiţi mai bine.
Un studiu al Universităţii din Toronto a arătat că izolarea socială ne face să simţim frigul mai intens decât dacă am socializa şi am petrece timpul cu alte persoane.
Socializarea acasă, cu prietenii, are aceleaşi efecte benefice.
