Pe lângă toate relele, nimeni nu îi poate contesta lui Nicole Ceauşescu patriotismul. La momentul „revoluţiei democratice”, căreia nici autorii săi reali, cei din piaţă, nu i-ar fi cunoscut sau bine recunoscut această titulatură, România era într-o situaţie de invidiat din mai multe raţiuni. Ţara era independentă economic, nedepinzând de jocul burselor, al monedelor, sau de instituţiile financiare mondiale ori de uniuni politice suprastatale. România era independentă politic, nefăcând nici jocul Vestului, nici al Estului, revendicându-se ca făcând parte din rândul ţărilor nealiniate şi permiţându-şi să medieze conflicte importante la nivel global, cum ar fi cel palestinian, şi să joace un rol la nivel internaţional recunoscut până astăzi. Acestea sunt fapte imposibil de nerecunoscut pentru orice detractor absolutist, maniheist şi tributar unor anumite şcoli de gândire, precum cele ale lui Soros, mai dogmatice decât «Ştefan Ghiorghiu».
În 25 de ani de „democraţie” elitistă, cu o politică externă lipsită de orice altă alternativă decât „Marele Licurici” şi una economică în care guvernele au făcut figuraţie, iar deciziile s-au luat pe bucăţi de hârtie înmânate de Fondul Monetar Internaţional şi suprastatul european, România nu mai există ca stat.
Economic nu numai marea industrie nu mai este românească, ci şi ultima redută, agricultura, terenurile cu care ţara a fost înzestrată. Asta în vreme ce politic, guverne de conjuctură slabe şi tributare mai degrabă unor grupuri de interese nu pot decât să cedeze intereselor elitei unei minorităţi care sapă temeinic la temelia ideii de stat românesc, aşa cum am înţeles-o cu toţii până acum.
Gândul scrie pe 11 marie 2014 despre faptul că Rompetrol dispare. Kazahii de la Rompetrol sunt ceva mai sinceri decât francezii de la Banca Română de Dezvoltare sau austriecii de la Banca Comercială Română, de exemplu, şi nu mai găsesc motive pentru ca Rompetrol să-şi păstreze acest nume. Grupul Rompetrol îşi va schimba denumirea în KazMunayGaz International, unul mult mai potrivit, de vreme ce conţine particula Kaz.
Pe lângă schimbarea numelui grupului, divizia centrală de management şi control din Rompetrol va fi redenumită KMG Rompetrol.
Grupul Rompetrol este deţinut integral de compania naţională de petrol şi gaze KazMunayGaz din Kazahstan.
Odată lider în domeniul petrolier regional, Rompetrol era una din cele mai cunoscute mărci româneşti pe plan internaţional. Compania Rompetrol a fost înfiinţată în 1974 ca să exporte know-how-ul românesc în domeniul industriei de petrol şi gaze pe plan internaţional. A avut lucrări de construcţie conducte, foraj, construcţie rezervoare de depozitare în Libia, Iordania, Yemen, Egipt şi alte ţări. O a devărată marcă românească care a înfipt tricolorul şi a dus numele ţării în multe ţări ale lumii.
Politic, un guvern slab, aflat la cheremul intereselor interne şi externe, nu îşi poate apăra nici cetăţenii şi nici teritoriu.
Laszlo Tokes nu vrea autonomie locală, ci ruptură. Presa de pe 11 martie 2014 vorbeşte despre declaraţia sa din Parlamentul European: Secuii din România, o minoritate pe propriul teritoriu, ca cei din Crimeea.
Eurodeputaţii români de etnie maghiară Laszlo Tokes şi Csaba Sogor au vorbit luni, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, despre marşul neautorizat de pe 10 martie 2014, de la Târgu Mureş, la care au participat câteva mii de persoane. Ei au solicitat susţinerea instituţiilor europene şi a comunităţii internaţionale în general pentru obţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc.
Eurodeputatul Laszlo Tokes, din grupul PPE, a declarat că a avut loc „o demonstraţie împotriva politicii de asimilare duse de guvernul din România”. „Această populaţie, secuii din România, începe să devină o minoritate pe propriul teritoriu, ca şi cei care trăiesc în Crimeea acum” – Laszlo Tokes într-o intervenţie din cadrul procedurii discursurilor de un minut. Eurodeputatul a cerut României, PE şi celorlalte instituţiilor europene să ajute această minoritate să obţină autonomia.
Peste 4.000 de persoane care au participat la comemorarea secuilor martiri, pornind, pe 10 martie 2014, într-un marş neautorizat pe străzile din Târgu Mureş. Organizatorul manifestării, liderul Consiliului Naţional Secuiesc, Izsak Balazs, a cerut participanţilor la comemorarea din cartierul 22 Decembrie să se îndrepte pe trotuare către Prefectura Mureş, pentru a depune o petiţie prin care se solicită autonomia Ţinutului Secuiesc. În timpul marşului, o serie de membri ai Organizaţiei 64 de Comitate au scandat lozinci cu caracter xenofob, iar în zona pieţei din cartierul 22 decembrie s-au îmbrâncit cu jandarmii. Marşul s-a încheiat după circa două ore, fără incidente majore.
Napoca News scrie despre faptul că extremiştii maghiari si-au dat întâlnire la Târgu Mureş pentru un marş al secuilor care se desfăşoară fără autorizaţie. S-au îmbrâncit cu forţele de ordine si au aruncat cu petarde şi bolovani.
Extremiştii nu au fost lăsaţi să mărsăluiască decât pe trotuare fiindcă manifestaţia nu a fost autorizată. Extrem de violenţi, membrii gărzii maghiare nu au ezitat sa-i loveasca pe jandarmi cu beţele de le steaguri sau cu alte obiecte.
Cu feţele acoperite de cagule şi scandând slogane profund antiromâneşti, precum „Să piară Trianonul”, „Ţinutul Secuiesc nu este România”, „Autonomie” sau „Ţiganilor, plecaţi acasă!” extremiştii au fost ţinuţi cu greu de forţele de ordine.
Conform autorităţilor, cei peste 3.000 de manifestanţi au avut o autorizaţie pentru comemorare, dar nu şi pentru marş. Chiar şi aşa, organizatorul manifestarii, Izsak Balazs, le-a cerut manifestanţilor să pornească în coloană spre Prefectură, însoţiţi de forţele de ordine.
Primăria Târgu Mureş, la propunerea Comisiei de avizare a evenimentelor publice, nu a mai dat autorizaţie pentru organizarea marşului, deoarece la mitingul din 2013 au participat membrii unor organizaţii din afara judeţului Mureş şi din Ungaria, care au promovat sloganuri xenofobe de genul „Opincari, plecaţi acasă!”, „Să piară Trianonul!”, „Ţinutul secuiesc nu e România!”, „În Bucureşti toţi sunt ţigani!” etc.
Aşadar, în 25 de ani, de unde, prin Petrom sau alte companii, steagul românesc flutura în mai multe colţuri ale lumii, prin prostia şi cupiditatea politicienilor români, tricolorul a ajuns să fie înlocuit cu steagul Ungariei sau cel secuiesc pe instituţiile româneşti din centrul ţării.
