În întreaga țară o fantomă bântuie administrația locală. Aproape nimeni nu a auzit de Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (ATOP), în județul Vaslui, precum în întreaga țară, nici măcar gardienii primăriilor Vaslui, Bârlad şi Huşi, unde ar trebui să se ţină în fiecare lună audienţe cu publicul. ATOP Vaslui nu ţine audienţe, nu a înregistrat nicio sesizare de la cetăţeni, nu a organizat nicio consultare publică, nu a avut legături cu comunităţile locale, nu a propus nimic organelor de poliţie, aşa că nici nu a avut cu ce informa Consiliul Judeţean. Un prim capitol la care stă bine: face anual rapoarte… de activitate. Al doilea capitol favorabil: cei 12 membri au încasat anul trecut aproape 3.500 de lei fiecare de pe urma şedinţelor de analiză şi a deplasărilor în teritoriu. ATOP este parte dintr-un sistem prin care anumiţi membri de partid primesc de la şefi „prime de fidelizare” din bani publici.
Vineri, ora 15, intrarea principală a Primăriei Vaslui. Este ora la care membrii Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) ar trebui să-şi înceapă audienţele cu publicul.
Gardianul este însă complet nelămurit:
– Ce-i aia?
– ATOP. Autoritatea Teritorială de Ordine Publică.
– Nu ştiu, domnule. Aici, la noi?
Unde ar trebui să se ţină aceste audienţe? Unde se fac înscrierile? Sunt, bineînţeles, întrebări la care omul de la uşa către audienţele ATOP nu poate decât să ridice din umeri.
După ani buni de la înfiinţarea instituţiei, care funcţionează pe lângă Consiliul Judeţean (CJ) Vaslui, membrii, cam aceiaşi consilieri mandat după mandat, nici nu se mai sinchisesc cu “detalii” precum popularizarea audienţelor sau organizarea propriu-zisă a acestora. Au învăţat “mersul”: audienţele sunt nişte “chestii” care dau bine printre nenumăratele atribuţiile ale ATOP.
Culmea, este vorba despre o instituţie publică prin excelenţă, destinată tocmai pentru a deschide şi consolida legătura dintre organele de ordine şi comunităţile locale. De altfel, tocmai de aceea ATOP are şi trei membri care sunt nimic altceva decât „reprezentanţi ai comunităţii locale”. Ei au fost numiţi însă politic, dintre „oamenii de bine” ai partidelor din fruntea CJ, şi au atâtea legături cu comunitatea locală câte are şi comunitatea locală cu numirea lor.
Instituţia care nu a făcut rău nimănui
Nimeni nu a auzit de ATOP, nici măcar gardienii din primăriile Vaslui, Bârlad şi Huşi, unde ar trebui să se ţină în fiecare lună audienţe cu publicul. După cum este bine ştiut, problemele legate de ordinea publică nu lipsesc câtuşi de puţin din viaţa de zi cu zi a vasluienilor. Iar ATOP tocmai pentru asta există – „face propuneri pentru soluţionarea de către organele de poliţie a sesizărilor care îi sunt adresate, referitoare la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, după cum îi este trecut între atribuţii.
Dumitru Buzatu, preşedintele CJ Vaslui, nu este însă de aceeaşi „părere”: „În perioada iulie 2013 – iulie 2014, ATOP Vaslui nu a înregistrat nicio sesizare în legătură cu specificul activităţii autorităţii”.
Atunci pentru ce există ATOP? Poate pentru că „organizează consultări cu membrii comunităţilor locale şi cu organizaţiile neguvernamentale cu privire la priorităţile siguranţei persoanei şi a ordinii publice”, un alt punct în dreptul atribuţiilor. Nu! Nici pentru asta. Niciun membru ATOP nu îşi poate aduce aminte de aşa ceva.
Oare pentru că „sesizează şi propune măsuri de înlăturare a deficienţelor din activitatea de poliţie” sau pentru că „prezintă trimestrial informări în şedinţele CJ asupra nivelului de asigurare a securităţii şi siguranţei civice a comunităţii”? Nici vorbă.
Dintre atribuţiile sale, ATOP Vaslui nu ţine audienţe, nu a înregistrat nicio sesizare, nu a organizat nicio consultare şi nu a avut nicio legătură cu comunităţile locale. Prin urmare, nu a propus nimic organelor de poliţie şi nu a avut cu ce informa, de mai bine de o jumătate de an, CJ Vaslui.
Dar ATOP nu stă degeaba, să nu ne pripim! La sfârşitul fiecărui an, reuşeşte să prezinte un raport „asupra eficienţei activităţii unităţilor de poliţie”. Cum?! Dintre toate activităţile pe care le are de desfăşurat într-un an, ATOP nu îndeplineşte decât una singură: să prezinte un raport asupra… activităţilor.
Dintr-o situaţie pe care am solicitat-o CJ Vaslui, au rezultat următoarele: în cadrul şedinţelor sale trimestriale, ATOP a analizat o dată în septembrie 2013 şi încă o dată în martie 2014. Prima dată, evenimentele rutiere, iar a doua oară siguranţa în şcoli. Situaţia nu precizează dacă membrii ATOP au mai şi ajuns la vreo concluzie sau au dispus ceva, deci este de presupus că nu s-a întâmplat nimic.
„Prime de fidelizare” pentru oamenii partidului
ATOP are 12 membri, toţi consilieri judeţeni şi membri de partid, care primesc pentru fiecare participare la şedinţe 5% din salariul lunar al preşedintelui CJ Vaslui. Cei 12 nu lucrează haotic, la grămadă, nici nu s-ar putea pentru o autoritate de ordine, ci pe comisii riguros delimitate. Aceste comisii, de câte patru membri, au şedinţe lunare, iar membrii primesc, din nou, 5% din indemnizaţia preşedintelui. O comisie este de „coordonare, situaţii de urgenţă şi pentru petiţii”, una de „planificare, stabilire şi evaluare”, iar una „pentru probleme sociale, standarde profesionale, consultanţă şi drepturile omului”.
Din situaţia prezentată de CJ Vaslui mai rezultă că prima comisie analizează şi celelalte două se deplasează. În fiecare lună, din iulie 2013 încoace, prima comisie a analizat câte ceva (găştile de cartier, în februarie 2014, sau consumul de droguri şi etnobotanice în şcolile din Bârlad, în mai 2014). Se păstrează însă un suspans absolut asupra a ceea ce s-a întâmplat după aceste analize. La fel stau lucrurile şi în cazul deplasărilor pe care le-au făcut celelalte două comisii la mai multe sedii de poliţie din comune. Cu o singură menţine, şi anume că aceste deplasări au fost făcute „în vederea realizării tuturor activităţilor şi temelor stabilite prin planurile de activităţi”.
Povestea ATOP este una clasică şi edificatoare, dar nu pentru modul în care este păstrată ordinea în judeţ, ci pentru o altă ordine: cea din interiorul partidelor. Autoritatea există între o multitudine de adunări, comitete, comisii, autorităţi, consilii, asociaţii subordonate autorităţilor publice. ATOP se integrează perfect într-un sistem pus la punct de şmecherii cu perdea prin care şefii politici cei mari îşi ţin aproape oamenii, numindu-i în tot felul de funcţii de încasat „prime de fidelizare”.
Dacă preşedintele CJ Vaslui a câştigat anul trecut 55.716 lei din salariu, rezultă că, pentru cele 12 şedinţe la care a participat, fiecare membru al ATOP a încasat 2.785 de lei, plus 232 de lei pentru fiecare şedinţă trimestrială. Deci, aproape 3.500 de lei pentru… nimic.
Într-adevăr, aproape toţi consilierii judeţeni membri ai ATOP găsesc toată această „afacere” cu ordinea publică prea puţin importantă ca să îşi treacă veniturile obţinute astfel în declaraţiile de avere. Însăşi preşedinta ATOP Vaslui, Eugenia Steinberg, care ar trebui să dea lecţii oamenilor legii, comite un fals în declaraţii, s-ar putea spune, omiţând să declare veniturile de la Autoritate. La fel se întâmplă şi cu pesediştii Gabriela Timofte şi Gheorghe Croitoru, precum şi cu liberala Anca Dima. Doar pesediştii Vasile Puf şi Ciprian Trifan îşi mai aduc aminte de aceşti bănuţi încasaţi anul trecut pe la şedinţele acelea de analiză şi… analiză.
Iată o fotografie mai mult decât sugestivă de la o ședință a ATOP din județul Satu-Mare:
