Repetitorii

2

Televizorul si mintea„Repetiția este mama învățării”, sună un slogan didactic, pe când Lenin venea și… repeta „Învățați, învățați, învățați!”, iar acest adevăr se… repetă astăzi, poate mai mult decât oricând. E multă repetiție! Ea e folosită peste tot – în publicitate, în mass-media, în politică. Vedem reclame pentru același produs, uneori una după alta. Politicienii repetă aceleași idei, indiferent de circumstanța în care s-ar afla, iar mesajele lor ne sunt cunoscute chiar urmărindu-i doar de câteva ori în apariții publice. Aceeași jurnaliști își repetă opiniile zi de zi, vorbind despre diverse lucruri, dar ajungând invariabil să recompună același idei la nesfârșit.

Aceste repetiții ne-au convins, au fost destul de persuasive? Poate niciodată cu adevărat, dar cine are timpul și dispoziția să facă o asemenea cercetare introspectivă în zilele noastre?

Te trezești cunoscând conținutul unei reclame de la televizor deși nu ai urmărit-o niciodată cu atenție. Și asta doar din cauza repetiției nesfârșite.

Te trezești cunoscând proprietățile ”miraculoase” ale unui produs pe care acum îl ai în fața ochilor doar pentru că ai fost nevoit să asculți o reclamă iarăși și iarăși, cu toată atenția ta difuză.

Te trezești spunând niște lucruri pe care nu le-ai crezut sau cercetat vreodată cu adevărat doar de dragul de a intra într-o conversație sau pentru a fi conform, și doar pentru că le cunoști atât de bine și îți convine să urmezi cărări bătătorite, să nu fii expus, să te afli în siguranță. Dar chiar acesta poate fi mijlocul prin care o idee foarte „subțire” se propagă, iar o simplă prostioră poate deveni un adevăr, cu toate că nu are decât o singură ”calitate”, și anume aceea de a fi conformă.

Este adevărat, că atât Gobbels, cât și Hitler au afirmat că o minciună repetată de o mie de ori devine un adevărat, asta vorbind despre psihologia mulțimilor și descriind metodele adversarilor, în special comuniști și social-democrați. Tocmai acest din urmă amănunt, cunoscut fiind, poate face diferența dintre cei care știu despre ce vorbesc când folosesc acest aforism și ceilalți, care… repetă.

La prima vedere pare prea simplist ca, doar repetând un mesaj, lucru aceasta să îi mărească efectul. Dar tocmai aceasta este o concluzie a studiilor psihologilor. Pe cât de simplă, pe atât de eficientă, repetiția este mijlocul cel mai utilizat de persuasiune. Un adevărat paradox stă în faptul că este atât de evidentă, stă mereu în fața ochilor noștri, încât uităm cât de puternică este, tocmai din cauza familiarității.

Puteți observa că oamenii au o tendință naturală de a credita (într-un mod cantitativ) lucrurile repetate drept adevărate, cu cât le-au auzit de mai multe, și de a le desconsidera și a le considera ca false pe cele pe care le-au auzit de puține ori sau o singură dată. Ei pot chiar ajunge să considere adevărate mari neadevăruri rostite repetat și falsuri sau chiar ridicole adevăruri rostite doar o singură dată sau rar.

Apoi, preocupați de propria viață, cu tot egocentrismul cultivat astăzi în toate societățile ”democratice”, conformismul intelectual este, într-adevăr, o idee asupra căreia ar trebui să ne aplecăm cu toții, și asta chiar înainte de a spune …orice. Există un fenomen pe care psihologii l-au numit „efectul iluziei adevărului”, care apare de multe ori din simplu motiv că familiaritatea crează plăcere. Dar cel mai adesea lenea intelectuală și lipsa curajului de ați forma propriile păreri, într-un „univers” ostil, al unor limite ”democratice” între care ai voie să te miști și să gândești (depășirea lor te-ar putea aduce chiar la excludere și izolare), te fac să repeți ce au spus alții.

Însăși sistemul nostru de educație, de tip pavlovian, ne stimulează să acumulăm un noian de cunoștințe într-un timp limitat, orientându-se aproape exclusiv spre a ne dezvolta capacitatea de înmagazinare și de reproducere. La sfârșit ne va recompense, în termeni concreți, aproape materiali, doar pentru acest efort intelectual, pentru ce am „deșărtat”, creându-ne reflexul condiționat de a… saliva după astfel de recunoașteri și nimic mai mult.    

Cu cât suntem mai expuși la un mesaj, iarăși și iarăși, cu atât devine mai familiar, atât de familiar încât putem ajunge să nu mai putem gândi în afara sa, dincolo sau deasupra, dându-ne, în același timp, iluzia, pretenția, poate chiar aroganța cunoașterii și stăpânirii subiectului. Mintea noastră ne spune că ceea ce este familiar este în mod necesar și adevărat, și ne putem baza pe el.

Poate că tocmai acesta este mijlocul prin care reușim astăzi să ascultăm nederanjați idei și expresii precum „stat de drept”, „democrație reprezentativă”, „justiție independentă”, „alegeri libere”, „libertate de exprimare” și altele, și altele. Adevărul lor nu ne este dat de concordanța dintre ceea ce credem și realitatea independentă (după o teorie filosofică). Dacă ar fi așa ne-am pune mari probleme și semne de întrebare. Adevărul lor stă cel mai mult, cum avem nenumărate ocazii de a ne da seama, în repetarea papagalicească a ”adevărurilor” unui sistem care există cel mai mult și cel mai bine când își dovedește cel mai mult și cel mai bine …inexistența sa.

Accesul facil către idei enunțate trezește un anumit sentiment de automulțumire. Procurarea de explicații la liber, de pe piață, fără a ne folosi spiritul critic sau vreo rămășiță de disciplină mentală (dacă ne-a mai rămas astăzi), crează iluzia unui avantaj. Iar asta este o mică înșelătorie la care suntem cu toți mereu predispuși și dispuși.

Pune-i în față cuiva numai cuvinte, noțiuni noi sau necurente, și cere-i să te urmeze pe un fir explicativ. Te va disprețui, pe măsură ce va rămâne în urmă. O, dar lasă-l să-ți explice pe baza unor noțiuni pe care le-a învățat (poate chiar ieri și printr-o repetiție excesivă), urmează-l și confirmă-l doar repetându-l în ceea ce pretinde că știe. Te va îndrăgi, pe măsură ce îi va crește admirația față de sine.

Astfel suntem „construiți” și o asemenea stare de lucruri invită politicianul nostru de astăzi să ne mintă, pe măsură ce își respectă scopul și pe sine, ca politician. Sistemul face din politicieni oameni politici… adevărați numai dintre cei care realizează devreme, la timp și bine, că pentru public nu trebuie să facă diferență între „adevărul adevărat” biblic și „iluzia adevărului” psihologică. Nu ar putea pleca spre căutarea adevărului asupra reparării unor stări de lucruri împreună cu publicul său rostind adevărul adevărat al dificultăților și probabilităților, când iluzia adevărului rezolvării tuturor problemelor dintr-odată este pe cât de ușor de produs, pe atât de așteptată de audiență. E bine să repeți ceea ce oamenii vor să audă și e curată prostie să vii cu explicații noi și, Doamne ferește!, metode inventive pentru probleme vechi.

Repetiția are cel mai mare succes atunci când oamenii îi acordă cea mai mică atenție. Și tocmai astfel dezbaterile televizate de seara, pline de învârtelile politicienilor în jurul cozii, se întâlnesc în modul cel mai fericit cu programul oamenilor de rând. O minte odihnită, viguroasă ar avea o cu totul altă reacție la leorbăiala infernală a unui om politic ce încearcă să-și construiescă imaginea spunând lucruri „drăguțe”… dimineața. Eventual, omul nostru s-ar putea trezi rostind: „Astea sunt niște tâmpenii care nu îmi merită atenția!” sau „Am lucruri mai bune de făcut azi decât să ascult porcăria asta!”. Dar când politicianul nostru întâlnește o minte care caută confortul și, poate și mai bine, în același timp, plăcerea de a vehicula idei sau a se vedea confirmată cu minim efort, atunci omul nostru politic poate fi fericit.

În mod firesc, aceste lucruri nu le vor cădea niciodată bine oamenilor care vor încerca să-i convingă pe alții de lucruri complexe, să-i inițieze în idei complicate, mai ales dacă aceste se vor afla în contradicție cu ceea ce celorlalți le-a fost spus de mii de ori. Ceilalți se vor întoarce inevitabil la lucrurile pe care pretind că le cunosc doar pentru că le-au fost repetate la infinit. Se vor proteja chiar abandonând la timp, pentru a avea siguranța că mai au unde se întoarce, că terenul solid și familiar pe care stăteau mai există încă. Dacă nu o vor face la timp, ei se vor comporta ca niște rătăciți, cu gura căscată, orbecăind într-un labirint… întunecat. Oricine vrea să evite un asemenea deranj, cu atât mai mult dacă va fi public.

Dar și repetiția are capcanele sale. Există studii care au căutat să ajungă la numărul optim al repetării unui mesaj pentru a atinge efectul maxim. S-a ajuns la concluzia că numerele optime pentru o idee repetată este undeva pe la trei, patru sau cinci ori odată. Atunci devine convingere pentru oameni. Dar dacă ideea este repetată prea mult ea încetează să mai aibă aceleași efecte și chiar poate ajunge să aibă efecte adverse. Este greșeala pe care propaganda comunistă dinainte de 1989 a făcut-o în România, repetând obsedant și în abuz, fără discernământ, mari minciuni în chip de adevăruri. Spus doar de câteva ori, am fi fost capabili să credem că Ceaușescu era „cel mai iubit fiu al poporului”…

Observați că cei care fac publicitate, după ce lasă să se repete reclamele de televiziune de foarte multe ori, vin apoi cu o mică variație, pentru a „gâdila” puțin atenția publicului. Ei știu asta: prea multă repetiție aduce plictiseală și nemulțumire. Politicienii s-au prins și ei și de aceea își piperează câte puțin discursul, deși în final nu fac decât să spună mereu aceleași lucruri.

Toate acestea sunt lucruri pe cât de adevărate, pe atât de nerostite la care meditez de o vreme. Mintea noastră are capcane în care cădem la tot pasul fără să realizăm măcar și cred că este adevărat ce spunea …cineva, cândva, undeva (nu mai știu!), spunea cam așa: dintre toate, cel mai puțin cunoscut de către om este omul… 

Concluzia nu poate fi decât una singură: în cele din urmă repetiția va triumfa întotdeauna… atunci când nu se va repeta prea mult!

Susține Anonimus.roDacă te regăsești și crezi, sprijină activitatea Anonimus.ro și presa liberă și independentă! Nu suntem finanțați de partide sau companii, nu avem interese politice sau economice, ADEVĂRUL ESTE SINGURUL NOSTRU SCOP!

2 COMENTARII

  1. În TOATE, statele lumi-Politiceni sunt acei INDIVIZI care în instituțiile ce le reprezintă, promovează Corupția, Hoția, Nesimțirea și își oferă prin LEGI privilegiu DE-A FI Protejați de FAPTE DE-CORUPTIE și Interese Personale și de Partid.
    INTERESUL, acestor intruși când se văd aleși este de a impune TAXE ȘI impozite mari,ce ASUPRESC cetățeni.Un om sărac este mai ușor de manipulat,ne permițând să aibe un trăi decent și civilizat.
    TAXE și impozite nesimțite impuse sunt sursă de îmbogățire pt Demnitari și funcționari publici.prin furt și nesimțire crasă.

  2. Niciodată,nu contează câți votează și pe cine votează.Voturile, alegătorilor sunt la mâna celor care le numără, deoarece toți indivizi din secțiile de vot au stabilite POLITIC, ce persoană să fie și câte voturi pt a fi validată.
    Și așa ajunge un Stat Democrat, să fie la mâna unor gunoaie, pupincuriști, slugoi de securiști, fără aportul serviciilor secrete.Astfel, aleși neamului se instalează în fotoliile mult dorite și oferite de javrele cei susțin prin încălcarea flagrantă a bunului simț, demnități și pt propriile interese de buzunar și partid.Și,avem Dictatura cu frumoasa complicitate a promovări-Nepotismului,curvelor din politică și a curvelor traseiste din politică (că doar POLITICA este făcută de 2curve-POLI și TICA),O dictatură ce se instalează în fotoliile tuturor instituțiile publice,prin indivizi care uită xce reguli de conduită profesională și morală.
    În-Spitale,Școli, Primări, Consilii județene, Prefectură, Vamă, Poliție, POPI etc,se promovează Corupția, MITA, șpăgile,NESIMTIREA CRASĂ FAȚĂ DE OAMENI=Sau mai bine zis nici un servici fără MITĂ și, Șpagă. Instituții PUBLICE, îmbuibate de indivizi bolnavi după bani fără respect, caracter,promovați POLITIC și Conform sloganului Pile Relații Cunoștințe. INDIVIZI care își arată respect doar pentru salariile de MII DE EURO și care mai au și Pensi Speciale. Puterea și sprijinul celor aleși, oricum cetățeni n-ul vor avea,deoarece-Nesimtirea și Caracterul aleșilor este echivalent cu al gropilor și tomberoane de gunoi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.