Unele simptome te fac să te temi de ce poate fi mai rău, şi să nu însemne nimic. Altele sunt adesea trecute cu vederea, deşi anunţă grave probleme de sănătate. Cum ştii când ai nevoie doar de o noapte bună de somn, şi când de consultaţia urgentă a unui medic specialist?
Durerile de stomac= apendicită?
Am învăţat, încă de când eram mici, că apendicita, inflamarea apendicelui, îşi face simţită prezenţa atunci când avem o durere insuportabilă în partea dreaptă, aproape de zona înghinală. Totuşi există o legătură şi între ceea ce credem noi a fi, cel puţin la început, o banală durere de burtă şi apariţia apendicitei. Dacă durerea, asemănătoare indigestiei, se localizează în centrul abdomenului, deasupra sau sub zona buricului, apoi începe să apară şi să dispară, stabilizându-se, în cele din urmă, în partea dreaptă, înseamnă că apendicita se agravează. Diagnosticul este clar atunci când durerile sunt însoţite de lipsa apetitului, greaţă, constipaţie şi diaree, iar vizita la medic este de la sine înţeleasă.
Amorţeală = spondiloză cervicală?
Înainte de a te plânge că mâinile îţi amorţesc des, fără să ştii cauza, gândeşte-te dacă petreci mult timp în faţa calculatorului şi dacă ai o poziţie corectă. Faptul că stai incorect la birou poate declanşa astfel de senzaţii, din cauză că anumiţi nervi sunt presaţi sau întinşi. De asemenea, o altă posibilă cauză a amorţelii este insuficienţa circulatorie care se manifestă nu doar prin amorţirea extremităţilor, ci şi prin dureri de cap, insomnii, ameţeli sau tulburări de vedere. Spondiloza cervicală are, şi ea, ca efecte, amorţeli şi furnicături în zona braţelor, din cauza nervilor iritaţi sau compresaţi ai coloanei. Însă doar un medic specialist îţi poate oferi un diagnostic sigur, tocmai de aceea, dacă aceste senzaţii persistă, este foarte important să mergi la medic, pentru a clarifica situaţia şi a primi cel mai potrivit tratament.
Medicamente = transpiraţii nocturne?
De cele mai multe ori, transpiraţia nu ar trebui să te îngrijoreze, însă în cazul în care aceasta apare în mod repetat pe parcursul nopţilor, ar fi bine să afli ce anume stă la baza ei. Un motiv ar putea fi administrarea unor pastile precum antidepresivele, medicamentele vasodilatatoare, cele care scad glicemia, cele de tipul antidiabeticelor, insulinei. Şi medicamentele pe bază de cortizon au acest efect.Pe de altă parte, şi hipertiroidia, atunci când hormonii tiroidieni stimulează metabolismul şi producţia de căldură, poate avea acest efect vizibil, însă nu doar pe parcursul nopţii, ci şi ziua. Transpiraţia nocturnă poate reprezenta un semnal de alarmă asupra unor boli grave, de aceea este recomandată vizita la medicul specialist, dacă simptomele persistă.
Deshidratare = dureri de cap?
Sunt atâtea tipuri de dureri de cap, încât chiar nu mai ştii după ce să te ghidezi atunci când vrei să afli dacă este doar o banală durere de cap sau ceva mai serios. Atunci când simţi o presiune care se întinde în zona frunţii şi în părţile laterale, cel mai probabil este vorba despre tensiune acumulată ca urmare a stresului, a lipsei somnului sau a deshidratării, iar dacă eşti răcită sau gripată, durerile de cap sunt un fenomen previzibil. Însă dacă durerile de cap sunt însoţite de stări de vomă şi greaţă şi oboseală constantă, trebuie să ajungi la medic pentru că poate fi vorba fie despre migrenă, fie despre folosirea în exces a medicamentelor pentru dureri care, paradoxal, determină apariţia altor dureri de cap. În cazul în care durerile se înrăutăţesc atunci când apleci capul în faţă, când vederea ţi se înceţoşează, iar stările de greaţă nu dispar, nu aştepta să treacă timpul. „Banala“ durere de cap poate anunţa chiar şi apariţia unui atac cerebral.
Piele uscată = hipotiroidism?
Hipotiroidismul apare atunci când glanda tiroidă nu produce suficienţi hormoni tiroidieni pentru a asigura funcţionarea celulelor din organism, fiind una dintre cele mai frecvente tulburări ale funcţiei tiroidiene. Schimbările care apar la nivelul organismului înainte ca tu să ştii că este vorba despre hipotiroidism sunt destul de multe, pornind de la oboseală, o anumită lentoare în gândire, creşterea nivelului de colesterol din sânge, răguşeală şi până la uscarea şi îngroşarea pielii. Părul are şi el de suferit, pentru că firele încep să se subţieze şi să cadă. Cu toate acestea, ele se manifestă atât de lent, încât pot trece ani de zile neobservate. Este important să mergi la un consult de specialitate atunci când persistă simptome precum oboseala, deficienţa de concentrare, incapacitatea de a tolera frigul, menstruaţia abundentă şi neregulată şi pielea uscată. Medicul îţi va recomanda medicamente de substituţie cu hormoni tiroidieni, iar simptomele pot fi ameliorate în primele zile după începerea tratamentului.
Pofta de dulce = imunitate scăzută?
Dacă în ultima vreme ai mâncat multe dulciuri, dacă nu bei suficientă apă sau eşti supraponderal, toate aceste aspecte pot indica o scădere a sistemului imunitar, care nu mai reuşeşte să facă faţă presiunilor din exterior. Este foarte important să iei măsuri de la primele semnale, astfel încât să nu prelungească această stare: somnul are un rol esenţial, iar 8-10 ore pe noapte sunt esenţiale. Nu sări peste mesele principale şi alege alimente care să-ţi furnizeze cât mai multe vitamine. Înainte de a lua vitamine de la farmacie, roagă medicul de familie să-ţi sugereze cea mai bună variantă pentru tine. De regulă, femeile au nevoie de mai mult calciu şi acid folic. Antioxidanţii reduc riscul apariţiei unor boli ce au legătură cu sistemul imunitar scăzut, de aceea este importantă alimentaţia care conţine vitaminele A, C, E şi beta-caroten.
Stări de greaţă = atac de cord?
O stare de oboseală ce nu are cauze clare şi care te împiedică să-ţi duci la bun sfârşit activităţile de zi cu zi, probleme de respiraţie, indigestie şi stări de anxietate sunt semnale de avertisment asupra unor eventuale probleme cardiace. Le ignorăm însă, din simplul motiv că asociem, de exemplu, o posibilă apariţie a unui atac de cord cu durerea din capul pieptului. E drept, aceasta apare în diferite contexte: dacă îşi face simţită prezenţa după ce ai mâncat, şi mai ales dacă te apleci sau te întinzi, e clar că este vorba despre o arsură de stomac. Dacă apare la intervale regulate de timp, fiind însoţită de dificultatea de a înghiţi, este posibil să fie vorba despre refluxul gastroesofagian. Dacă este vorba despre o durere apăsătoare, apărută în urma unei activităţi fizice solicitante, a stresului şi a consumului de apă rece, vorbim despre o angină, cauzată de lipsa oxigenului care ar trebui să ajungă la inimă. Însă dacă durerea este însoţită de greaţă, stări de sufocări, tuse, şi senzaţia că se prelungeşte la braţe, gât, spate sau abdomen, trebuie să suni la serviciul de ambulanţă.
Preluare: avantaje.ro
