De la Marea Unire, ziua de 1 decembrie a avut o istorie sinuoasă, plină de suișuri și coborâșuri, în județul Vaslui. De la înființarea județului, din 1968, „Ziua Unirii Transilvaniei cu România” (cum preferau să o numească comuniștii, pentru a nu-i supăra pe sovietici vorbind despre România Mare), a fost sărbătorită mai întâi în mod formal, prin „expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu”, pentru ca apoi să fie uitată cu totul. În anii încheierii cincinalelor sau ai congreselor partidului, precum cel din 1984, a fost posibil ca Ziua Unirii să nu fie pomenită aproape deloc în presa locală, propaganda comunistă a „împlinirilor mărețe ale partidului” eclipsând orice sărbătoare. Spre sfârșitul dictaturii comuniste, ziua de 1 decembrie începe să devină din nou populară, prin organizarea de evocări și simpozioane, fiind numită din nou „Ziua Unirii” sau chiar a „realizării României Mari”. După 1990, 1 decembrie și-a câștigat locul în inima vasluienilor, în ciuda faptului că unii mai au nostalgia fastului, dar și a vremii bune din zilele de 23 august de altădată.
Depuneri de coroane, sute de militari, angajați ai Ministerului de Interne, politiști locali, angajați de la alte servicii, plus blindate, camioane militare, mașini de intervenție de la Inepectoratul pentru Situații de Urgență participă la o paradă militară de excepție, pregătită de autoritățile locale cu ocazia zilei de 1 Decembrie. Ansambluri folclorice și soliști de muzică ușoară și populară în spectacole la care participă sute de vasluieni. Astfel a fost sărbătorită ziua de 1 decembrie, Ziua Unirii tuturor românilor, devenită din 1990 Ziua Națională a României, în județul Vaslui în 2013, la 95 de ani de la Marea Unire.
Dar nu a fost întotdeauna așa. În anii comunismului, era posibil ca în presa locală, la televizor sau la radio, dar mai ales în mintea vasluienilor ziua de 1 decembrie să fie lipsită de orice semnificație specială sau cel mult să fie „ziua unirii Transilvaniei cu România. În funcție de planurile partidului, de linia politică internă sau externă, 1 decembrie a avut între 1968 și 1989, o mai mică sau mai mare importanță.
În perioda de început a domniei lui Nicolae Ceaușescu, a așa-numitului “dezgheț”, a afirmării unei linii naționale a PCR și a Republicii Socialiste România, diferită de cea a URSS, 1 decembrie era aniversată la nivel oficial, formal, de oficialitățile naționale și locale, manifestările de masă lipsind însă cu desăvârșire.
Tovarășul Nicolae Ceaușescu are cuvântul
La 30 noiembrie 1968, anul înființării județului Vaslui, bisăptămânalul «Vremea nouă», „organ al Comitetului Județean Vaslui al PCR și al Consiliului popular județean provizoriu”, avea pe prima pagină, sub deviza „Proletari din toate țările, uniți-vă!”, doar atât: „Expunerea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la ședința jubiliară a Marii Adunări Naționale consacrată semicentenarului unirii Transilvaniei cu România”. Ceaușescu nu putea pierde ocazia de a avea prim-planul oricărei manifestări dedicate acestei zile. Expunerea tovarășului continua, cu litere mărunte, foarte dens, pe paginile 2 și 3 ale ziarului. „Stimați Tovarăși deputați, ședința jubiliară a Marii Adunări Naționale este consacrată aniversării semicentenarului unirii Transilvaniei cu România – eveniment istoric de importanță crucială în viața poporului nostru, care a dus la realizarea statului național unitar român și a deschis calea dezvoltării unitare a națiunii noastre (aplauze). Permiteți-mi, stimați tovarăși, să adresez, cu prilejul acestei mari sărbători naționale, în numele forumului suprem al țării – Marea Adunare Națională -, în numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român și al guvernului, tuturor oamenilor muncii din țara noastră – muncitori, țărani, intelectuali, bărbați și femei, tineri și vîrstnici, români, maghiari, germani și de alte naționalități – cele mai călduroase felicitări (aplauze puternice)”. Astfel începea „expunerea tovarășului” din 1968.
Ziua „unirii Transilvaniei cu România” era oglindită și în programul televiziunii și a radioului de stat. Ziarul «Vremea Nouă» din 30 noiembrie 1968 cuprinde „Agenda dv. pentru mîine, 1 decembrie 1968”, cu programul Radio Iași și TVR. „8.30 Emisiune pentru copii și școlari. Excursie în cetatea transilvană Alba Iulia (…) 19.00 Telejurnalul de seară. Secvențe filmate: Alba Iulia”, sunt două emisiuni în programul televiziunii dedicate acestei zile.
Zece ani mai târziu, 1 decembrie nu a mai avut nicio șansă în fața… încheierii cincinalului. În ediția din 1 decembrie 1978 a ziarului «Vremea Nouă», aniversarea a 60 de ani de la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia nu și-a găsit niciun loc, cât de mic, printre titluri precum „Un vast program pentru obținerea de noi succese în agricultură”, „Producții sporite la lapte”, „Și-au realizat planul anual”, „Centenarul liceului pedagogic din Bârlad” sau mai ales „I. E. I. L. a îndeplinit planul cincinal”. La fel s-a întâmplat la sfârșit de cincinal, când comuniștii nu își mai puteau încăpea în piele de progresele și realizările pe care le umflau și le raportau către conducerea partidului.
Congresul al XIII-lea a eclipsat Ziua Unirii
1984 este anul celui de-al XIII-lea Congres al PCR, care se desfășura, de regulă, la sfârșitul lunii noiembrie. Prima ediție a ziarului «Vremea Nouă» de după 1 decembrie este a doua ediție de după congres. Trimiterea la articolul dedicat zilei de 1 decembrie, „Triumful unui ideal secular: Unirea națională a tuturor românilor”, este cea mai mică de pe pagina 1, în vreme ce „Rezoluția Congresului al XIII-lea, document programatic de o mare importanță pentru activitatea comuniștilor, a întregului nostru popor” ocupă prim-planul, iar „Puternica angajare muncitorească pentru îndeplinirea planului curent și pregătirea corespunzătoare a celui viitor” este cel mai important articol al ziarului. În ediția dinainte de 1 decembrie, cea de pe 27 noiembrie 1984, apărută imediat după Congres, nu a mai încăput nimic, în afară unui mare portret al „conducătorului iubit” de pe prima pagină, mesajul Comitetului Județean Vaslui a PCR și al Consiliului Popular Județean Vaslui către tovarășul Nicolae Ceaușescu și mai ales mesajul scris cu majuscule: „EXPRIMÎND VOINȚA UNANIMĂ A ÎNTREGULUI PARTID, A ÎNTREGII NOASTRE NAȚIUNI, CONGRESUL AL XIII-LEA A ALES ÎN FUNCȚIA DE SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN PE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU”.
1 decembrie, tot mai populară
1 decembrie continuă să rămână o sărbătoare modestă spre sfârșitul disctaturii comuniste căpătând totuși o mai mare importanță. Asta pe măsură ce vechea „Unire a Transilvaniei cu România”, sintagmă care excludea discuția despre România Mare (cu Basarabia și Bucovina de Nord, teritorii ale URSS), începe să devină tot mai mult „Ziua unirii tuturor românilor”, care era „unirea cea mare” și chiar ziua „realizării României Mari”. Explicația: relațiile cu Uniunea Sovietică se deterioraseră complet. Astfel se vorbește despre 1 decembrie în ediția de pe 2 decembrie 1986 a ziarului «Vremea Nouă», care redă o serie de manifestări dedicate aniversării. „Evocare. La Școala nr. 7 din municipiul Vaslui a avut loc evocarea istorică “1 decembrie 1918 – moment remarcabil în istoria poporului român, îndeplinirea unui vis de veacuri”. Manifestarea a fost urmată de un recital de versuri din lirica patriotică românească, desfășurată sub genericul „E scris pe tricolor unire””. Aceeași ediție vorbește despre un simpozion care a avut loc la Inteprinderea de Confecții, o dezbatere la Filiala Vaslui a Arhivelor Statului, un alt simpozion la Inteprinderea de Aparate de Măsură și Control din Vaslui, organizat de Consiliul Municipal Vaslui al Educației Politice și Culturii Socialist, o expunere bibliografică la Inteprinderea de Materiale Izolatoare și un alt simpozion la Casa de Cultură.
Ziua de 22 decembrie 1989 a prins Ziua Marii Uniri destul de populară din nou în județul Vaslui, dar fără nicio pretenție de a o egala pe cea de 23 august, care a fost, între 1948 și 1989, Ziua Națională a României. De abia la 7 luni de la preluarea puterii, regimul lui Ion Iliescu schimbă data zilei naționale, legea prin care a fost adoptată ziua de 1 decembrie ca zi națională fiind publicată în Monitorul Oficial pe 1 august 1989, deci în preajma vechii zile naționale.
Din 1990, 1 decembrie a devenit tot mai populară, deși mulți vasluieni mai au încă amintirea fastului sărbătorilor de 23 de august, pentru mulți vremea propice pentru asemenea evenimente jucând un rol important.
În 2013, la 95 de ani de la unire, manifestările au atins apogeul în municipiul Vaslui. „Îi așteptăm pe toți vasluienii să fie alături de noi. Vor avea ce vedea”, spunea primarul Vasile Pavăl. Ziua festivă a debutat cu o întâlnire la Primăria municipiului Vaslui în care s-a prezentat stema orasului. În Centru Civic s-au depus coroane de flori, în prezența oficialilor locali și județeni, fiind oficiată și o slujbă de pomenire. Apoi delegația oficială și sutele de vasluieni care s-au adunat în centru au putut urmări parada militară de 1 Decembrie, cel mai important eveniment de Ziua Natională organizatã vreodatã în județ. La paradă au participat forțe ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne și de la alte structuri, mai multe plutoane de militari, urmate de detașamente: trei de la Ministerul Apărării Naționale, cinci de la Ministerul de Interne și trei de la alte structuri, Poliția de Frontieră, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Poliția Locală. Întreaga coloană a avut 8-900 metri.
