Alături de întreaga Moldovă.
Pe când politicienii vasluieni apără complicități politice sau au alte preocupări, anul 2014 a marcat o premieră în relația dintre periferii și centrul țării, cum s-ar spune, reprezentanții administrației Regiunii de Dezvoltare Nord-Est răsculându-se împotriva planurilor guvernului, care a neglijat din nou zona. Chiar învăluit în același politicianism, protestul liderilor regionali împotriva neincluderii autostrăzii Transilvania – Moldova în Master Planul General de Transport al României marchează o premieră absolută. Protestul înaintat Guvernului a fost semnat de președinții consiliilor județene și parlamentarii opoziției din zonă, de nicun parlamentar PSD și de niciun parlamentar al județului Vaslui, ocupați probabil cu proiecte personale sau de partid, însă mediul de afaceri vasluian a reacționat imediat printr-o scrisoare deschisă către Guvern prin care cereau același lucru: investiții guvernamentale în cea mai săracă regiune a țării, singura șansă la dezvoltare, în lipsa celor străine.
Transilvania este recunoscută ca o prelungire a Occidentului, și din punct de vedere al dezvoltării, Munteania beneficiază de situarea capitalei politice, administrative, dar și economice în centrul său geografic, Dobrogea iese câștigată de pe urma ieșirii la mare, a portului Constanța și a litoralului. La periferii, mai ales centrul și nordul Moldovei, dar și sudul Olteniei se înscriu în statisticile sărăciei și subdezoltării. Nu poate fi de mirare că județe precum Vasluiul și Botoșaniul, în Moldova, sau Teleormanul, în Oltenia, au cele mai mari procente ale șomajului și cele mai mici venituri pe cap de locuitor. În condițiile în care guvernele de până acum, incapabile de strategii și planuri de țară, de proiecte pe termen lung, așa cum le știm, nu au urmărit decât avantajele (mai ales electorale) pe termen scurt, investițiile în infrastructură de la buget au mers către facilități pentru investitori acolo unde aceștia se află deja, investiții cu rezultate pe termen scurt. Căile trasate autostrăzilor sunt cel mai bun exemplu. O revoltă a acestor periferii era inevitabilă. Anul 2014 marchează foarte probabil doar începutul acestui nou tip de conflict.
La începutul lunii decembrie a anului 2014, la Piatra Neamț a avut loc dezbaterea publică «Autostradă pentru Moldova», la eveniment fiind invitați toți președinții de consilii județene din Regiunea de Nord-Est (Iași, Vaslui, Suceava, Botoșani, Bacău și Neamț), parlamentarii, primarii de municipii din Moldova, oameni de afaceri, reprezentanți ai Camerelor de Comerț și Industrie, reprezentanți ai Guvernului. Nu a participat însă niciun reprezentant al puterii, dar și nici un parlamentar de Vaslui.
„Prin această întâlnire am tras un semnal de alarmă foarte clar către Guvern cu privire la introducerea Autostrăzii Moldova-Transilvania în Master Planul General de Transport al României. Singura șansă ca Moldova să iasă din subdezvoltare este realizarea autostrăzii care să ne lege de Vestul României și al Europei. Este singura soluție care răspunde nevoilor întregii regiuni de Nord-Est și care sprijină și Republica Moldova în parcursul său european. Sunt mâhnit că niciun reprezentat al Guvernului nu a participat la acest eveniment. Este șansa întregii regiuni de Nord-Est pentru mai multă bunăstare, mai multe locuri de muncă și mai multe investiții. Dacă în perioada următoare autostrada nu se va regăsi între priorităție incluse în MasterPlan, nu va exista nicio șansă să o finanțăm pe bani europeni până în 2022” – Cristian Adomniței, președintele CJ Iași.
„Noi, președinții de Consilii Județene din Regiunea Nord-Est, parlamentarii și aleșii locali din județele Regiunii Nord-Est, suntem primii chemați să realizăm împreună autostrada Moldova – Transilvania. Noi suntem cei care trebuie să susținem, pe toate căile și independent de apartenența politică, includerea Autostrăzii Moldova – Transilvania în Master Planul General de Transport al României 2014-2020. Prin această rezoluție vrem să transmitem cel mai clar mesaj către Guvern și Parlament pentru reintroducerea de urgență a autostrăzii Moldova – Transilvania (Târgu-Mureș – Ditrău – Târgu Neamț – Iași – Ungheni) în Master Planul General de Transport (MPGT) al României. Având în vedere faptul că: Regiunea Nord-Est este cea mai săracă regiune a României și a Uniunii Europene; actuala distribuție a investițiilor în infrastructură, așa cum este reflectată în versiunea currentă a Master Planului General de Transport, este total disproporționată, doar 10% din fonduri fiind alocate Regiunii Nord-Est și Nord-Estului Transilvaniei, ceea ce va conduce la adâncirea profundă a decalajelor inter-regionale; dezvoltarea economică a oricărei zone este strict dependentă de infrastructură”, se spune în rezoluția adoptată la Piatra Neamț, care nu a fost semnată și nici susținută de niciun ales al vasluienilor.
Politicienii dorm, oamenii de afaceri reacționează
Județul Vaslui este cea mai săracă zonă a țării cu cel mai mare număr de șomeri și cu o populație care are cele mai reduse venituri.
Orice economist spune că, în lipsa investitorilor privați, singurul mod prin care orice guvern poate contribui la creșterea economică a unei zone este stimularea investițiilor prin toate mijloacele de care dispune. Există o corelație directă între ponderea investițiilor și evoluția ratei șomajului – când investițiile cresc, rata șomajului scade, iar când investițiile scad, rata șomajului crește. Investițiile în economie generează nu numai locuri de muncă, ci și salarii mai mari. Practic, investiții mai mari înseamnă mai puțini șomeri, mai multe locuri de muncă bine plătite și încasări mai mari la bugetele locale, încasări care să susțină alte programe investiționale ale autorităților locale sau cheltuilile sociale ale acestora.
De peste 20 de ani județul Vaslui a fost tăiat de la orice program investițional guvernamental de vreo oarecare consistență, în vreme ce politicienii vasluieni s-au mulțumit mereu cu puțin și s-au bătut doar pentru fonduri pentru biserici, drumuri și podețe. Însă lipsa lor de reacție față de protestul de la Piatra-Neamț, mai ales a celor ai opoziției, le-a întrecut pe toate. Asta mai ales pentru mediul de afaceri vasluian, care s-a văzut trădat.
„Facem apel la toate județele implicate de a renunța la disensiunile și disputele politice și împreună să sprijinim și să semnăm petiția”, se spunea într-un apel semnat de Camera de Comerț și Industrie Vaslui.
„Luând act de situația alarmantă a economiei județelor, de reducerea îngrijorătoare a numărului locurilor de muncă corelată cu numărul mic de locuri de munca nou create, de depopularea localităților și a județelor, de lipsa investițiilor, de creșterea numărului de firme desființate, de numărul mic de firme nou înființate, dar și de stagnarea sau reducerea indicatorilor economici de bază, lansăm acest apel de unitate pentru salvarea întregii regiuni“, se spune în același document.
Politicienii vasluieni nu au fost însă sensibilizați de acest apel preferând să asculte directivele de partid, cei ai PSD, sau fiind mult prea euforici după câștigarea prezidențialelor sau prea „prinși” în reorganizări politice pentru ca să își mai aducă aminte de ce sunt politicieni cu adevărat.
