Imaginea inegalității sociale

Această imagine, surprinsă în anul 1937, a intrat în istorie sub titlul „Gentlemanii și băieții de mahala”. Timp de decenii, a fost considerată o emblemă a inegalității sociale – o metaforă vizuală a prăpastiei dintre clasele înstărite și oamenii simpli. Însă viața a contrazis aparențele: destinele celor cinci băieți imortalizați acolo s-au desfășurat altfel decât s-ar fi crezut privind fotografia.

Imaginea a fost realizată de fotograful Jimmy Sime pe 9 iulie 1937, în apropierea celebrului stadion de cricket «Lord’s», în cartierul select St. John’s Wood din Londra. Acolo avea loc meciul anual de cricket între două dintre cele mai prestigioase școli private britanice – Eton și Harrow. Un eveniment monden, la care tinerii aristocrați veneau în haine de gală: joben, frac, vestă de mătase și nelipsita baston.

Peter Wagner (14 ani) și Thomas Dyson (15 ani), încruntați și sobri, reprezentau Harrow – școala unde învățase cândva și Lord Byron. În acea zi, echipa lor pierduse, iar băieții așteptau mașina care urma să-i ducă înapoi la conacul familial. Valizele de la picioarele lor completau decorul unei vieți privilegiate.

Această fotografie a devenit cea mai cunoscută lucrare a lui Jimmy Sime, folosită decenii la rând ca simbol al diferenței de clasă în Marea Britanie.

A apărut în 1941 în revista Picture Post, însoțind un articol despre necesitatea reformei educației britanice și despre egalizarea șanselor pentru copiii din clasele de jos. Mai târziu, a fost republicată de ziarele The Guardian și Daily Telegraph în anii 2008 și 2009, tot în contextul discuțiilor despre inegalitățile sociale.

Și totuși, viața băieților din fotografie a demonstrat că realitatea poate inversa clișeele. Soarta micilor „gentlemani” n-a fost deloc strălucită.

Peter Wagner, după absolvirea Universității Cambridge, în 1940, a fost înrolat în armata britanică, în trupele de comunicații. În 1943 a suferit o cădere nervoasă gravă și restul războiului l-a petrecut prin spitale militare. Ulterior, i s-a agravat și o boală cardiacă. A lucrat o vreme în firma de brokeraj a familiei, s-a căsătorit, dar tulburările psihice au revenit. Soția, temându-se pentru siguranța copiilor, l-a internat într-un azil de psihiatrie. Wagner și-a trăit ultimele decenii în instituții medicale, stingându-se într-un ospiciu din Sussex, în 1984, la vârsta de 60 de ani.

Thomas Dyson a avut un destin și mai tragic. Provenea dintr-o familie de militari de rând, iar în 1938 a plecat în vacanță la părinții săi, staționați într-un sat uitat din India colonială. Acolo a contractat difterie și a murit la doar 16 ani.

În schimb, băieții simpli din acea fotografie – George Salmon, Jack Catlin și George Young – au trăit vieți împlinite. În ziua aceea, scăpaseră de la o programare la dentist și hotărâseră să meargă la stadionul Lord’s, sperând să câștige câțiva șilingi cărând bagaje pentru spectatorii bogați.

„Am făcut bani frumoși în ziua aia, poate câte doi șilingi de fiecare”, își amintea Young zâmbind. „Nici nu i-am băgat în seamă prea mult pe puștii ăia în frac. Apoi, fotograful ne-a spus să ne apropiem, să ne tragă în poză…”.

Cei trei băieți au părăsit școala la 14 ani, au muncit, apoi s-au înrolat în marină. După război, și-au întemeiat familii și cariere modeste, dar stabile. Salmon a lucrat într-o fabrică de oțel, ajungând maistru și apoi organizator de depozite industriale în Europa. Young a deschis o firmă de curățenie de geamuri, lăsată mai târziu moștenire fiilor săi. Jack Catlin s-a mutat din Londra, a fost căsătorit de două ori, a lucrat în Ministerul Sănătății, unde a urcat în ierarhie până la funcții înalte. Toți trei au trăit mult, cu mulți copii, nepoți și o viață plină: Salmon a murit în 2000, Catlin în 2009, iar Young în 2011.

„Am fost fericiți toată viața, încă din copilărie”, a spus Young înainte să moară. „Nu-ți trebuie bani ca să fii bogat. Noi am avut o viață bogată”.