Incompetență și delăsare. Nimeni nu pare a ști în județul Vaslui nici care sunt criteriile pentru declararea unei localități ca zonă defavorizată, și cu atât mai puțin ce ar trebuie să facă o comună pentru a atinge acest statut. Șeful de la Direcția Agricolă spune că șeful de la Agenția pentru Finațarea Investițiilor Rurale ar trebui să știe, pe când acesta spune că Prefectura. Prefectura spune că nu știe nimic. În alte județe, mai puțin năpăstuite, se fac eforturi susținute pentru creșterea numărului de zone defavorizate, beneficiare de multiple facilități, inclusiv la fonduri și proiecte europene, la noi, județul cel mai sărac, defavorizarea e dusă la desăvârșire de incompetență și nepăsare. Un primar, cel din comuna Gârceni, se chinuie de 10 ani să declare comuna astfel, numai că nu are măcar cu cine discuta. Nimeni nu știe nimic.
De la „marea defavorizare” încoace, de la declararea primelor comune defavorizate, în urmă cu 10 ani, primarul din comuna Gârceni, Mircea Scutelnicu, se străduiește să afle de ce comuna pe care o conduce nu a fost trecută în rândul “privilegiaților” defavorizării. La început chiar își închipuia că ar putea să facă demersuri pentru includerea Gârceniului pe listă, alături de cele 10 existente. Acum s-ar mulțumi să-i spună cineva, vreun “competent”, vreo autoritate în domeniu, care sunt criteriile care stau la baza câștigării unui asemenea statut de către o comună. Numai că nimeni în județul Vaslui nu cunoaște aceste criterii. Sunt cel mai mare mister din istoria acestor locuri!
„Da, domnule! De 10 ani tot întreb în stânga și în dreapta cum s-au făcut criteriile astea privind declararea unei comune ca defavorizate, dar nimeni nu îmi poate răspunde. Noi avem și la deal și la vale comune defavorizate, dar noi nu suntem. Ivăneștiul și Pungeștiul, care au câmpii și terenuri agricole, sunt comune defavorizate, iar noi, care avem numai dealuri, nu suntem. Arendașii se duc la Pungești, unde primesc 60-70 de euro pe hectar” – Mircea Scutelnicu.
Iar surprizele și frustrarea primarului au cunoscut cele mai înalte cote. În 2014, în noiembrie, a participat la o mare ședință organizată de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP). Prezenți au fost cei mai mari responsabilii din domeniul administrației și agriculturii. S-a atins o „problematică largă”, cum ar spune negreșit organizatorii. Scutelnicu a considerat că nu există un moment mai potrivit pentru a afla răspuns la întrebarea care de 10 ani nu-i dă pace. „Nu mi-a răspuns nimeni! Nu știa nimeni care sunt criteriile” – Mircea Scutelnicu. Nici cei de la APRDP, nici cei de la Direcția Agricolă, nici prefect, nici funcționari, nimeni.
„De la Anna la Caiafa”
O expresie mai potrivită pentru a descrie soarta defavorizării în județul Vaslui nici nu se putea!
Deputatul Ana Birchall, în martie 2014, de la prezidiul Camerei: „Nu este greu să demonstrezi faptul că județul Vaslui reprezintă o zonă defavorizată a României. Din acest motiv consider că vasluienii merită o șansă în plus atât în atragerea investițiilor în zonă, cât și în absorbția cu prioritate a fondurilor europene”. Ana Birchall milita pentru declararea întregului județ ca zonă defavorizată.
Ar fi fost foarte probabil momentul în care primarul din Gârceni ar fi aflat ce înseamnă să fii zonă defavorizată. Până atunci l-am întrebat noi pe directorul Direcției Agricole Gigel Crudu, care ne-a spus că asta se poate afla numai de la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Pentru noul director al acestei noi instituții, Alin Trifu, așa cum probabil ați anticipat, totul era mult prea… nou. Trifu ne-a vorbit despre o comisie la Prefectura Vaslui care s-ar ocupa cu aceste criterii ale defavorizării. La Prefectura Vaslui ni s-a spus însă că această comisie nu există decât în mintea lui Trifu.
„La Prefectură se constituie o comisie care stabilește. Nu ține de noi” – Alin Trifu. Directorul ne-a spus, cu deplină “competență”, că în cadrul acestor criterii nu intră numai indicatori agricoli, precum calitatea solului, spre exemplu.
Maria Ramașcanu, directoarea Oficiului Județean de Studii Pedologice și Agrochimice, care se ocupă tocmai de evaluarea calității solului, în schimb, ne-a spus că nu a mai întrebat-o nimeni de sănătate de ani buni: „Vă dați seama că noi ne-am bucura să nu muncim degeaba, însă nu am mai avut astfel de solicitări de mult”.
Demers singular
Senatoarea Doina Silistru a fost ultima care a pătruns în sihăstria de la Oficiu și asta tocmai într-o încercare de a suplimenta lista comunelor defavorizate. Doina Silistru, membră a Comisiei pentru Agricultură din Senat a solicitat datele în urmă cu doi ani.
„Încă se lucrează la baza de date. S-au cerut informații de la Institutul Național de Statistică, am avut discuții la Ministerul Agriculturii” – Doina Silistru.
Probabil că un sprijin din partea autorităților județene și locale nu ar fi stricat deloc.
Cuvântul „defavorizare” este la ordinea zilei în județul Vaslui de 25 de ani încoace. Îl folosesc obsedant toți politicienii în toate campanile electorale. Ei pot să descrie această stare de defavorizare mai mult decât evidentă după o multitudine de criterii care le pot veni în minte. Dar totuși când vine vorba de a descrie defavorizarea care ar putea ajuta la… favorizarea comunelor vasluiene nimeni nu știe să dea un răspuns. Este destul să spunem că unui fermier dintr-o comună defavorizată i se accordă 10 puncte din oficiu la proiectul pe care îl depune pe oricare dintre măsurile agricole. Crescătorii de ovine sau caprine iau câte 6,5 euro pe cap de animal subvenții,
În aprilie 2014 fermierii au primit 90 de euro pe cap de animal din categoria vaci de lapte, 187,5 euro pentru bivolițe de lapte și 300 de euro taurine din rase de carne și metișii acestora. În 2012, fermierii au primit, pentru vacile de lapte, un sprijin financiar de 250 euro/animal, iar pentru taurinele de carne 300 euro/animal. Totul însă numai în comunele Alexandru Vlahuță, Bogdana, Bogdănița, Dragomirești, Gherghești, Ibănești, Ivănești, Puiești, Pungești și Voinești.
La alții se poate
Pentru ca lista acestora să se lărgească, prima condiție ar fi ca prin județul Vaslui să se afle cum poate o comună să fie declarată ca defavorizată. În alte județe se știe. Autoritățile locale și județene din Județul Alba au făcut demersuri susținute și au reușit includerea pe lista comunelor defavorizate a altor trei astfel de unități administrative-teritoriale care s-au adăugat celor 40 existente. Județul Alba are 67 de comune. În 2014, Prefectura județului Galați, împreună cu câteva instituții din subordine, se dădea de ceasul morții să includă nu mai puțin de 22 de comune între localitățile care beneficiază de multiple facilități. Exemplele pot continua, zonele defavorizate continuând să fie un subiect de actualitate și de frământări administrative și economice în întreaga țară. Numai la Vaslui nu!
