Model de consilier

0

Siderați, așa cum ar trebui să fie toți vasluienii, de faptul că niște aleși nu pot spune nimic despre munca lor de un an de zile, în timp (lung timp) în care încasează pentru acest nimic mai mult decât mulți dintre (ceilalți) vasluieni, demaram o campanie prin care îi avertizam public pe consilierii județeni că sunt obligați, legal și moral, să depună rapoarte de activitate pe anul 2014. Nu s-a întâmplat mai nimic, decât că am primit o oarecare motivație pentru faptul că unii dintre consilieri nu își scriu rapoartele. „Ca să râdeți voi de el?”, a spus un consilier județean “anonim”. Bineînțeles că am încercat să-l facem conștient pe respectivul ales că, dacă nu ar exista motive de amuzament, nu ar exista nici amuzament.

Cel puțin teoretic, consilierii județeni ar putea să-și întocmească rapoarte de activitate în care să arate că au fost consilieri județeni, rapoarte bine întocmite, fără prea multe greșeli gramaticale (dacă e posibil), încărcate de activitate. Pentru că asta li se cere. Li s-a cerut din capul locului. Pentru asta sunt consilieri. Cel puțin teoretic, consilierii ar putea să respecte regulamentul instituției care le precizează printre atribuții că pot să propună proiecte de hotărâri, că trebuie să informeze cetățenii despre faptele și actele administrative pe care le-au înfăptuit, să organizeze întâlniri cu cetățenii, să organizeze audiențe. …Cel puțin teoretic! Campania noastră își propune să arate, pe lângă faptul că aceste doamne și doamne nu își îndeplinesc atribuțiile, și cam cine sunt acești aleși ai județului.

 

Credeați că ați scăpat, neicușorilor?

Veșnicia s-a născut odată cu Gheorghe Croitoru. Gheorghe Croitoru este consilier județean de când se știe… Nu, am exagerat! La început a fost doar sindicalist, și imediat lider de sindicat. Din 1994 Croitoru a devenit lider de sindicat la SC Mecanica SA Vaslui. Societatea a intrat în neființă, dar Croitoru de abia de atunci a început să trăiască. Din 1999 a devenit președintele filialei CNSRL Frăția din județul Vaslui. Sindicatul s-a înfrățit, în spiritul socialismului internațional și a fraternității proletare, cu PSD-ul lui Adrian Năstase. Năstase a ajuns în pușcărie, sindicalișii au ajuns să guste și ei puțin din fructele puterii. Mai puțin decât Năstase, ce-i drept. De când a început să se dedulcească cu beneficiile politicii și elanul revoluționar a început să se cam escamonteze la liderul nostru. Cum partidul lui Croitoru a avut “obiceiul” să fie mai mereu la putere, mai ales în județul Vaslui, sindicalistul Croitoru s-a găsit într-o oarecare dificultate, un oarece deranj. Cum să fie și cu „asupritorii” și cu „asupriții”?! Dar a rezolvat-o cu dibăcie. „Activitatea mea de consilier în Consiliul Județean al județului Vaslui, a fost una solidara cu grupul PSD din care fac parte. Vorba ceea ‘dacă-i ordin cu plăcere!’”, spune într-unul din cele trei rapoarte de activitate făcute în nenumărații ani de mandat de consilier. În vreme ce pentru membrii de sindicat, care încă mai păstrau vreo idee vagă despre ce înseamnă să fii lider sindical, Croitoru a venit cu „precizări conceptuale” importante prin care le spunea să nu aștepte vreun ordin sau pornire de la el (nu de alta, dar era puțin cam ocupat cu respectarea ordinelor de la cei împotriva cărora membrii de sindicat ar fi protestat): „Nu doar liderii trebuie să inițieze mișcări de protest, membrii de sindicat sunt cei care au un cuvânt de spus”. Cele două afirmații se traduc, bineînțeles, cumva. La liderul de sindicat consilier județean al puterii se traduc în declarația de avere pe anul 2014 astfel: 22.050 de lei căștigați ca lider de sindicat, 12.240 de lei câștigați în calitate de consilier județean PSD. Mmm, la care să renunțe? La care să renunțe? Imediat răspunsul: De ce să renunțe?!

Într-un raport de activitate, din 2007, consilierul județean sindicalist, „doctor în locomotive”, cum se recomandă pe Facebook, vine cu alte precizări: „Negocierea, ‘vorba dulce’, ajută mult mai mult decât ieșirea în stradă”. Vorba dulce nu a ajutat deloc sindicatul lui Croitoru, care abia dacă mai există în județul Vaslui, dar glasul dulceag al lui Croitoru mai poate fi auzit și acum în unele ședințe ale CJ atunci când el susține câte o măsură a executivului pesedist.

Raportul său are „trei direcții”: ședințe, deplasări și întâlniri. Mașina sindicatului, din fericire, are mai multe direcții și marșalier. „Chiar am mers cu ‘mașina sindicatului’ și ea știe cel mai bine cum este să faci slalom fără jaloane pe ‘șușă’”, scrie Croitoru în primul său raport de activitate.

Sindicalistul are două pagini de raport de activitate cu astfel de povești: „De la Oprișița peste deal, prin pădure până la Gâdeasa în vale, zici că te afli undeva prin zonele turistice ale țării. Lacul chiar se aseamănă cu unul mai renumit de prin munții noștri. Dar când știi cum ai ajuns acolo sau, eventual, cum o să ajungi la mânăstirea Florești, îți dai seama, că totuși te afli în județul Vaslui”. Într-un județ ca Brașovul, Croitoru ar fi avut activitate…

Măcar ne scutește de „politicianism de trei parale inutil”

„M-am străduit să fiu un consilier județean preocupat de probleme ale județului Vaslui, în întregul său și nu preocupat exclusiv doar de Banca mea natală, de Vasluiul unde locuiesc sau de Rateșul Cuzei, de unde mi-am ales jumătatea”, mai spune consilierul, care ne asigură că le-a refuzat astfel mari privilegii celor două localități.

După o astfel de producție, de o pagină jumătate, anul viitor, în 2007, Croitoru simte nevoia să se odihnească. Așa că în raportul din acest an ne va preciza din capul locului: „Mi-am propus ca raportul meu din acest an, spre deosebire de cel de anul trecut (de o pagină jumătate – n.r.), să fie unul succinct”. Așa că îl pune pe o jumătate de pagină din care fragmentul următor reprezintă o parte semnificativă: „Am scutit astfel auditoriul de un politiciansm de trei parale inutil și contraproductiv”. Adică, în alte condiții, exact asta ar fi făcut…

Gheorghe Croitoru a fost consilier județean și după alegerile din 2008, în acel an, în 2010, în 2011, în 2012, în 2013, în 2014. A încasat bani de la CJ Vaslui, dar nimeni nu știe pentru ce. Suntem siguri că nici el, dar suntem siguri că o asemenea sinceritate precum cea de mai înainte nu va mai fi posibilă din partea alesului. Ultimul cuvânt din partea consilierului județean sindicalist provine din anul 2009, când își prezintă un raport de activitate pe jumătate de pagină care are șapte paragraze, astfel: 1 – „Având în vedere prevederile Legii administrației publice locale” (ca să explice obligația raportului); 2 – „Am participat la toate ședințele…” (pe două rânduri); 3 – „Am avut intervenții și amendamente…” (opt rânduri); 4 – „Am avut disponibilitate pentru toți cetățenii” (patru rânduri); 5 – „Fac parte din comisia pentru probleme sociale…” (șapte rânduri); 6 – „Am fost desemnat în comisia pentru reconstituirea vechimii în muncă…“ (cinci rânduri); 7 – „Apreciez că prin activitatea desfășurată mi-am îndeplinit atribuțiile…” (patru rânduri).

Fără îndoială, între timp, consilierul județean a atins adevărate performanțe în a fi succint. Nu poate fi decât o performanță pentru oricine ca în doar șapte rânduri, spre exemplu, să vorbești despre activitatea comisiei pentru probleme sociale a consiliului județean dintr-un județ precum Vasluiul.

La final ne simțim datori să spunem din nou: dacă nu există motive de amuzament, nu poate exista nici amuzament. Anunțăm în același timp că pentru data viitoare ne vom ocupa de doamnele din colț, care s-ar putea dovedi și mai savuroase. 

Loading...
loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.