Ar fi rău, ca să nu fie bine. Senatorul Dan Marian e supărat pe discursul primului ministru din Parlament, pentru că Victor Ponta nu a fost câtuși de puțin original și nu și-a înjurat Guvernul și nici nu a recunoscut că liberalii ar fi mult mai buni, precum… nu s-a mai întâmplat vreodată în istorie. Așadar, autoerijat în lider al opoziției, îl acuză de „joc de imagine”.
De trei zile, după ședința Consiliului Național al noului PNL de pe 31 ianuarie 2015, senatorul de Huși Dan Marian nu mai are liniște, trimițând comunicate după comunicate, chiar dacă nimeni nu l-a întrebat nimic. Consiliul Național, desfășurat la București, a consfințit practic sfârșitul lui Marian ca lider de partid, în condițiile în care în Comitetul Județean Executiv Vaslui ponderea membrilor PNL (partidul pe care l-a trădat în urmă cu cinci ani) și PDL (partidul pe care l-a condus până la fuziune) este de 15 la 13. În fața celuilalt copreședinte al noului PNL, vechiul liberal Florin Ciurariu, senatorul traseist Dan Marian nu are nicio șansă. Tot ce i-a mai rămas de făcut este să încerce să ia ochii liberalilor antipesediști frenetici erijându-se în liderul opoziției locale.
Așa că, în ultimul comunicat de presă, l-a luat la țintă pe Victor Ponta. Când primul ministru nu comunică cu Parlamentul e rău, pentru că primul ministru nu comunică cu Parlamentul. Când primul ministru comunică cu Parlamentul iar e rău, pentru că „mimează dialogul instituțional”. Senatorul Dan Marian ar fi vrut să vadă un lucru pozitiv în faptul că primul ministru a decis să vorbească despre propria guvernare o dată pe lună în fața Parlamentului, numai că nu a putut. Asta o spune el, dar mai degrabă este invers: ar fi putut, numai că nu a vrut. Marian și-ar fi dorit probabil un prim ministru care să-și recunoască incompetanța în fața opoziției și să se dea la o parte, pentru a face locul liberalilor la guvernare. Numai că lucru acesta nu s-a întâmplat vreodată în istorie și nici în cadrul discursului pe care Ponta l-a ținut în fața parlamentarilor. Ca un prim ministru obișnuit, acesta a prezentat un bilanț al guvernării și obiectivele viitoare.
„Un simplu joc de imagine, în care șeful Cabinetului vine și povestește cum ”ar fi bine, ca să nu fie rău”, un discurs autoadmirativ”, sare în sus Dan Marian, decepționat de lipsa de originalitate a premierului, care care nu și-a înjurat Guvernul în Parlament și nu a recunoscut că liberalii ar fi mult mai buni. Acesta este un mod consacrat de a face politică în România, în speță a face opoziție de dragul opoziției, a combate de dragul de a combate, a vorbi pentru că te aflii și vrei să rămâi „în treabă”, totul în cadrul unui mare și care tinde spre desăvârșire sofism, care este politica românească.
