MCV – Mecansimul de Control și Vasalizare
Mult și bine s-a scris despre revoltătorul raport MCV. Judecători, avocați, jurnaliști sau „simpli cetățeni” au comentat, îngroziți, Diktatul komisarilor europeni prin care ni s-a trasat clar ca obiectiv controlul absolut al serviciilor asupra justiției și, implicit, asupra societății românești.
Toate au fost spuse. Unii au îndrăznit chiar sa spună evindența: MCV-ul desăvârșește statutul de colonie al României.
Și,
ca sa nu avem niciun dubiu, în ultimul raport al Comisiei pentru
Parlamentul European se menționează între două virgule că este
necesară „monitorizarea” permanentă de catre Comisie a
progreselor înregistrate de toate statele membre, monitorizarea
urmând să se facă în strâns dialog cu autoritățile naționale
și în conformitate cu legislația în vigoare și, atenție, „în
special cu jurisprudența recentă stabilită de Curtea noastră de
Justiție independentă”…
Cu alte cuvinte este necesar un
„MCV extins și permanent” destinat în general – tuturor
membrilor UE, dar în special țărilor din est, țările din afara
nucleului „Europei vechi”, cele care urmează să înceapă sa se
miște cu o viteză inferioară.
De ce în special pentru est?
Căci cert e un singur lucru: komisarii europeni nu ar vrea să aibă
în țările lor din „Apusul civilizat” o justiție
„independentă” precum a noastră și nici o securitate
„implicată în siguranța cetățeanului” ca cea dâmbovițeană…
ar risca prea mult! Și ei, și familiile lor.
Totodată, încă o informație apărută tot zilele astea mai trebuie inclusă în acest sistem de ecuații cu o singură necunoscută… Aceeași Comisie propune ridicarea MCV-ului pentru Bulgaria – țară exportatoare nu doar de castraveciori murați și parfum de trandafiri… dar mai ales de mafie și crimă organizată! D’aia adevărată, dură și cu cefe late.
Totul e clar. Doar o necunoscută mai avem în acest sistem: Ce vrea Europa de fapt de la noi? Până la urmă ce vor Komisarii europeni de la România? De ce este atâta învârtoșare în Raportul MCV pentru Romania? De ce doresc ei cu atâta ardoare „continuarea luptei anti-corupție” și controlul absolut al Securității supra societății civile?
Chiar
le pasă lor de cetățeanul român „subjugat” de corupția
politicienilor și „salvat” doar de bunii securiști apărători
ai Statului de drept?
Sigur: le pasă tot atât de mult precum
și faptul că ai noștri copii mănâncă aceeași ciocolată ca ai
lor… doar că mai proastă și mai scumpă!
Deci „Ce-i mâna pe ei in luptă, ce-au voit acel Apus” atunci când inventară MCV- ul” (în special) pentru România?
Răspunsul e simplu. Evident chiar: forță de muncă ieftină dar calificată, gaze, petrol, pamânturi fertile, ape minerale, păduri virgine, aur, sare, uraniu… căci Romania e o țară bogată. Prea bogată… paradoxal, ăsta e blestemul nostru ca neam. Bogăția țării, care alături de alofilie și blestemul sindromului de inferioritate moștenit, probabil, de la străbunicii noștri iobagi, ne-au aruncat într-un agonizant sfârșit de istorie.
Pentru
a stăpâni cel mai bogat colț de Europă Apusul avea nevoie de un
singur lucru: o clasă politică docilă, domesticită, frăgezită!
O clasă controlată și traumatizată de o forță de ocupație
internă, recrutată de printre însăși cetățenii României,
dresați să creadă că e rușinos să fii patriot, convinși că
doar ei, străinii, ne vor binele.
E motivul pentru care Apusul
și-a constituit o veritabilă „Coloană a cincea” în România
formată din „intelectuali”, securiști și magistrați. Această
„Elită” „reformează” societatea românească de 30 de ani
până la atomizare, până la aneantizare. Scopul însăși a vieții
în România a devenit „reforma” în sine, nu dezvoltarea, nici
măcar subzistența fibrei naționale… ci o reformă perpetuă
împotriva sinelui nostru personal și național.
Atunci,
în disperare de cauză, căutând o soluție de supraviețuire
pentru poporul ăsta, fac un apel către Apus: luați tot! Luați și
petrol, și gaze, și păduri, și sare… luați tot! luați și
aerul de vreți!
Dar luați-vă și cozile de topor, și
securiștii, și „incoruptibilii”… și lăsați-ne să fim așa
cum ziceți voi că suntem: retrograzi, bigoți, corupți, țigani,
hoți…
Doar mai lăsați-ne să fim… români!
Și încă ceva: dacă nu ne placeți cum suntem, dați-ne naibii odată afară din „familia” voastră „perfectă”! Dar făceți-o repede, ca să ne putem reface viața!