Coane Mascarache, a-nceput durerea!
Opoziţiunea vrea să-ţi ia puterea,
Vrea să te alunge de la minister,
Un’ te puse conţu’ cel cu drum de fier.
Nu te lăsa însă să mori mortăciune,
Nu lăsa puterea din mîini a-ţi răpune,
Ia măsuri energici, ia-le dinainte,
Căci aveţi cu conţii mari angajaminte
Din care rămîne multe de-mplinit.
Deci şi prin urmare, ca boier cinstit,
Fă tot ce se poate să împaci străinul,
Căci azi el te ţine şi îţi dă tainul.
Fleacuri şi palavre nu le băga-n seamă ;
Opoziţiunea să nu-ţi facă teamă.
Patrie, onoare, ţară, a ei drepturi
Sînt vorbe deşarte, nu pune pe piepturi
Nici cruci, nici cordoane, nici frumoase stele,
Nici zgripţori, nici vulturi, nici chiar păsărele;
Ţări sînt multe-n lume şi sub ’naltul cer!
Dar n-aveţi în ele loc la minister,
Căci în alte state nu e ca la noi:
N-are gură conţu’ să zică „Aşa voi”;
Şi nici chiar sub sceptrul marelui suluc
Nu iese miniştri scoşi de sub papuc.
Ţine dar cu dinţii, ţine de putere,
Căci puterea este dulce stup cu miere
Şi, dacă s-o duce, dacă-i pierde o dată,
Rămîi toată viaţa cu buza umflată.
De aceea dară, pune-te la ham,
Că doar nu degeaba ai fost caimacam;
Dă ordine-ndată, fă o circulară,
Întrebînd prefecţii din întreaga ţară
Dacă pot răspunde de-acei candidaţi
Ce-s prin teşcherele de voi patentaţi.
Întreabă-i: Parchetul cum stă?, ce gînd are?,
Cînd va fi la luptă, va da ascultare?
Ori mai dinainte să-i daţi paşaportul,
Aducînd slugarnici care face totul.
Puterea armată face-va a curge
Pe strade şi pieţe torente de sînge?
Şi-apoi totodată formaţi de acum
Bande de pungaşi culeşi de pe drum
Şi daţi otnoşenii, ca la Şapte-Nuci,
Să se pregătească bîte şi măciuci.
Cheam’ pe cuviosul părintele Tache,
La dînsul stă totul, coane Mascarache,
Şi cere-i s-arunce sfita, patrafiru’,
Să ia-n mînă bîta şi-n braţe clondiru’,
Să-şi adune ceata şi gata să fie
De chef, de bătaie, de volintirie.
Dar nu uita însă nici pe beizadeaua:
Şi el poate multe, cînd udă măseaua,
E chipeş, e falnic şi bine-ncălţat,
Popular la culme şi mult decorat;
Are greutate, credeţi ce vă spun,
Deşi-l rîde lumea ca pe un nebun.
1875
Din volumul N.T. Orăşanu «Satire, dicţionar politic şi alte marafeturi de Bucureşti», Editura Compania, 2007
