Țăranii din Codăești au găsit dușmanul ploii. De prin cârciume sau la primărie, de după garduri și de pe ogoare, pe drumuri și prin curți codăeștenii se revoltă pe un străin, un grec, care are o livadă și un tun cu care, de frica grindinei, aruncă rachete ce fugăresc ploaia. El este țapul ispășitor pentru că Dumnezeu nu le-a ascultat rugămințile, iar la Meteo au fost păcăliți. În realitate, tunul cu rachete este un tun sonic omologat cu unde de șoc de rază mică de acțiune, care ar transforma grindina în lapoviță sau ploaie, grecul e român și firma sa dă de muncă sezonierilor. Iar ploaia tot nu mai vine…
Vasluienii din comuna Codăești, dar și vecinii din comuna ieșeană Ciortești sunt supărați că pe la ei nu a mai plouat de luni de zile. Vremea înșelătoare, norii care au trecut pe deasupra satelor la începutul lui iunie 2015 fără să lase un stop de ploaie, dar mai ales existența unui „tun cu rachete” într-o livadă din satul Șișteni, din Ciortești, i-au dus la concluzia că nici Dumnezeu și nici vremea nu sunt de vină pentru faptul că nu plouă, ci „un grec”. „Grecul” are o livadă în satul Șișteni și un tun cu rachete cu care aruncă în aer atunci când vede norii și, de frica grindinei care i-ar afectat culturile, pomii fruntiferi, zmeura și căpșunile, alungă ploaia. Doar așa se explică de ce în Codăești nu a mai plouat de atâta amar de vreme.
„Dau cu rachete de două-trei luni de zile. Din cauza asta nu a mai plouat. Tot din cauza asta au alungat și furtuna de aseară, de doar a burnițat un pic”, spune Mitică Crețu, care ajută un vecin la reparatul unui gard, discutând intens împreună cu acesta „problema cu rachetele”.
Dar în Codăești aceasta este convingerea generală, iar subiectul, așa cum ne spune vânzătoarea de la unul dintre magazine, tocmai fusese dezbătut și tranșat de dimineață după amenințarea furtunii din seara anterioară care nu lăsase decât crengi de copaci pe drumuri și prin curți și gardul vecinului lui Mitică Crețu puțin avariat.
„Pe toată zona asta ne-a afectat. Nu mai avem hrană la animale. Noi mai găsim o pâine, dar animalele nu au ce să mănânce. Doar fânul ce a mai crescut, s-a menținut cu rouă”, mai spune Mitică Crețu.
De partea cealaltă a graniței județului, în comuna ieșeană Ciortești, revolta a fost și mai mare. După ploaia ratată, de dimineață peste 30 de țărani au mers la Primărie și au amenințat că blochează drumul Iași-Vaslui dacă tunul nu va fi oprit. Primarul a chemat reprezentanții firmei SC Horticult SRL, a românului ieșean Horațiu Titu, și i-a pus să semneze un angajament că nu vor mai da drumul tunului timp de 72 de ore.
„Acest tun am înțeles că are o rază de peste 70 de kilometri și ar trebui să aibă un regim special, dar ei îl folosesc când vor. Au fost oamenii la primărie și au amenințat că blochează drumul. Am trimis sesizări la Prefectură, la Consiliul Județean, la Poliție să se ia măsuri” – Gheorhe Gurzun, primarul comunei Ciortești.
„Am rezolvat parțial acum problema, pentru că au semnat un proces verbal că nu îi mai dau drumul 72 de ore”, a adăugat primarul.
„M-am săturat de aberațiile astea!”
În urma protestului, prima instituție care s-a mișcat a fost Inspectoratul de Poliție al Județului (IPJ) Iași. Doi agenți din cadrul Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase s-au deplasat a doua zi pentru a inspecta instalația care alunga ploaia.
„Această instalație nu este supusă regimului autorizării din partea serviciului nostru, pentru că nu se folosește nici gaze, nici substanțe periculoase, chimice sau pirotehnice” – Marius Cazacu, agent șef.
După cum au putut constata polițiștii, tunul antigrindină modern este un generator de unde de șoc, care sunt trimise spre norii în care se formează grindina. Acetilena pune presiune pe aer care este împins în camera inferioară a mașinii. Prin trecerea bruscă a acestui amestec prin partea strangulată a mașinii până în con, se produce o undă de șoc, care poate fi percepută ca un șuierat puternic. Unda se propagă cu viteza sunetului până la înălțimi de 15.000 metri, în norii de deasupra, determinând o disrupere a fazei de creștere a particulelor de grindină. Sistemul este activat la intervale scurte de ordinul a patru-șapte secunde înainte ca furtuna să se apropie de amplasamentul tunului până în momentul în care a trecut de zona protejată. Drept rezultat, precipitațiile care ar fi căzut sub formă de grindină cad sub formă de ploaie sau lapoviță.
Inginerul Florin Iacob, care are în grijă livada, este la fel de revoltat ca și țăranii, dar dintr-un cu totul alt motiv.
„Este un dispozitiv model spaniol pentru care avem toate autorizațiile. El nu este declanșat decât atunci când primim înștiințare de la Institutul Național de Metereologie” – Florin Iacob.
Tunul a fost achiziționat în 2013 prin același proiect european prin care au fost înființate și plantațiile și a costat 46.000 de euro. A fost primul din România și patronul Horațiu Titu s-a mândrit foarte mult cu el, fiind capabil să-i protejeze în proporție de 85-95% livada, care astăzi a ajuns la 70 de hectare. Sătenii, mai ales cei din Șișteni, s-au temut de la bun început de el, că ar putea opri de tot ploaia.
„M-am săturat de aberațiile astea! Acum câțiva ani când l-am adus și ploua eram buni, că îi feream și pe ei de grindină, acum, când nu plouă, suntem răi. Asemenea tunuri se găsesc în Vest și în parcările supermarketurilor. Ele nu alungă norii, doar fragmentează grindina, asta fac!” – Florin Iacob.
