În țara tuturor posibilităților, județul Vaslui are un steag propriu și habar nu are. Nimeni din județ, de la oficialități și istorici până la oamenii de rând nu a știut despre existența steagului, nimeni nu l-a elaborat, nimeni nu l-a aprobat. Și totuși steagul există. Este postat pe site-ul Consiliului Județean Harghita, care în militantismul său neobosit pentru promovarea steagului secuiesc a colorat alte vreo 20 de steaguri pretise ale județelor.
„Pe-al nostru steag e scris uimire”. Sau nu se termina chiar așa versul imnului patriotic? Uimire-n cuget și simțiri au resimțit oficialitățile județului atunci când le-am comunicat că județul Vaslui are un steag propriu. În afară de Ramona Mocanu, directoarea Muzeului Județean, care părea că știe despre ce e vorba, dar nu a vrut să ne spună, vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Corneliu Bichineț, administratorul public al județului Valeriu Caragață, prefectul Andrei Puică, dar și istoricul Laurențiu Chiriac s-au trezit dintr-o dată angoasați rostind cele șase întrebări fundamentale ale profesiei de jurnalist: cine?, ce?, când?, unde?, cum? și de ce? Au văzut și ei cum e să ai atâtea întrebări și niciun răspuns satisfăcător…
Județul Vaslui are steag. Nimeni din județul Vaslui, de la cele mai înalte oficialități, istorici sau oameni de rând, nimeni nu știe că județul Vaslui are steag, dar îl are. Ne-o spun și ne-o arată secuii, pentru că tot ei l-au și făcut, ca vasluienii să nu-și mai bată capul. Steagul județului Vaslui este roșu, galben și albastru… și galben și roșu, culori așezate pe orizontală, cu stema județului așezată în mijloc, pe culoarea albastru, care are întâietate. De ce albastru? Nimeni nu știe, bineînțeles. În orice caz, secuii din Harghita nu au dat dovadă de prea multă imaginație în elaborarea steagului județului Vaslui.
În demersul lor de a putea arbora steagul secuiesc, cei de la CJ Harghita au mai mâzgâlit alte 26 de steaguri ale județelor din România pe care le-au afișat pe site-ul propriu. Altor județe le-au mai turnat culori precum alb, negru sau verde, la Vaslui s-au oprit asupra culorilor drapelului românesc. De altfel, rubrica „steagul județului” ocupă un loc important pe site-ul instituției, conținând secțiuni precum „știri”, „presă”, „cadru juridic” și „galerie”, cea din urmă pentru fotografii cu steagurile inventate ale județelor.
Nimeni nu știe nimic
Promulgată la mijlocul lui iunie 2015 de președintele României, Legea 41 din 10 iunie 2015 privind arborarea și folosirea de către unitățile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii a fost publicată în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare pe 11 iunie 2015. La acea dată însă steagul județului Vaslui se afla deja pe site-ul amintit, nefiind aprobat de nimeni în județul Vaslui.
„Nu știu de așa ceva. Dacă am fi avut un steag, aș fi știut. În orice caz, el ar fi fost trebuit aprobat într-o ședință a CJ Vaslui, ori nu s-a întâmplat acest lucru. Cel puțin din câte știu eu. Nu îmi amintesc să fi aprobat așa ceva. Județul Vaslui are stemă, însă nu are steag” – Valeriu Caragață, administratorul public al județului Vaslui.
Aceeași uimire am întâlnit-o și la Prefectura Vaslui, prefectul Andrei Puică manifestându-și și curiozitatea de a vedea cu ochii lui steagul.
„Nu am cunoștință despre existența unui steag al județului Vaslui. Nu știu cum s-a ajuns la existența acestui steag” – Andrei Puică.
„CJ Vaslui, în urmă cu câțiva ani, când eram președinte a adoptat o hotărâre privind stema județului. Nu este exclus ca în viitorul apropiat județul nostru să aibă și steag, dacă voința cetățenilor și a consilierilor județeni merge în acest sens. Oricum, pentru mine sunt importante și drumurile, și aducțiunile cu apă, dar la fel de important este și steagul, ce poate flutura liber în zare, spre viitor” – vicepreședintele CJ Corneliu Bichineț.
Până una alta, steagul județului Vaslui există deja, însă nu flutură în zare, ci se fâlfâie pe site-ul unei instituții, prima de acest fel care și-a dorit un asemenea simbol.
„Nu știu despre existența unui steag al județului Vaslui nici în trecut, nici în prezent. Oricum, acesta nu ar fi putut fi aprobat fără cunoștința autorităților locale și fără consultarea specialiștilor. În județ există o comisie de heraldică care elaborează stemele unităților administrativ-teritoriale. Fără consultarea sa nu s-ar fi putut finaliza acest demers” – muzeograful și istoricul Laurențiu Chiriac.
Pe tron și Ramona Mocanu e împărat
Doar Ramona Mocanu, în calitate de directoare a Muzeului Județean «Ștefan cel Mare» Vaslui, dar și de la înălțimea funcției de director al Comisiei Județene de Heraldică, Genealogie și Sigilografie, a arătat că ar avea căderea să vorbească despre… nimic. Subiectul inexistentului steag este pentru directoarea numită politic la muzeu (după ce în trecut s-a ocupat la fel de “bine” de Prestații Sociale de pe aceeași poziție) atât de important, iar răspunsul i-ar fi fost atât de amplu încât ar fi necesitat o cerere de informare din partea noastră și un răspuns oficial din partea directoarei supărăcioase.
„Vreți să știți despre steagul județului Vaslui? Depuneți-mi o cerere de informare și o să primiți răspunsul”, a spus doamna profesoară de franceză ajunsă director de muzeu.
Răspunsul directoarei în legătură cu existența steagului ar fi fost un simplu „nu”, însă funcțiile căpătate între timp ar fi făcut-o o voce autorizată. Din păcate, doar funcțiile, pentru că fudulia nu e destul decât pentru a demonstra alte calități, „neoficiale”.
Operațiune cu steag fals
Operațiunile cu steaguri false sunt operațiuni sub acoperire, concepute pentru a induce în eroare publicul, astfel încât acestea să pară ca și cum sunt efectuate de către alte entități. Numele este derivat din conceptul militar de „zbor cu culori false”: nava arborează pavilionul unei alte țări, altul decât propria țară. Operațiunile cu steag fals nu se limitează însă doar la manevre de război sau insurgențe și sunt utilizate și pe timp de pace. Se poate spune că este ceea ce a făcut CJ Harghita, în tentative sa de a da legitimitate existenței steagului secuiesc ca simbol al județului.
Inventarea de simboluri locale pentru alții nu ar fi fost posibilă dacă legislația românească s-ar fi gândit la aceste aspecte, la simboluri și stindarde locale, la protejarea lor, lucruri importante în alte părți ale lumii, dar nu și pentru politicienii români. Legile românești se opresc doar asupra drapelului național.
Acesta este, de altfel, argumentul folosit de Borboly Csaba, președintele CJ Harghita pentru a arbora steagul secuiesc: „O astfel de lege nu există și, dacă mergem conform Codului Civil, ce nu este interzis prin lege se poate practica, folosi. Așa este în viață, pentru că nu avem lege pentru tot, cum să deschidem o ușă, ce să facem în fiecare moment al unei zile”.
