„O știre sosită pe surse timide dis-de-dimineață avea să fie confirmată ceva mai târziu: DNA a descins să facă percheziții la sediul primăriei din Baia Mare și la trustul de presă e-Maramureș. Potrivit unor surse judiciare, ancheta procurorilor privește modul în care trustul respectiv de presă a fost preluat în ianurie 2013 de societatea Transilvania Media Trust, care ar fi condusă de către interpuşi ai primarului Cătălin Cherecheș”, scria, pe 18 iunie 2013, portalul reportervirtual.ro. 1
Știrea continua oferindu-se detalii despre anchetă: procurorii au ridicat mai multe documente și un computer de la sediul primăriei și au făcut verificări la locuința personală a primarului.
Cazul era legat de alte cercetări penale: potrivit presei locale, citate de Mediafax, perchezițiile procurorilor au legătură cu mai multe declaraţii date de omul de afaceri Ioan Baltă, zis Oniza, administrator al unei societăți din Baia Mare. La jumătatea lunii martie 2013 Ioan Baltă a fost arestat în urma unor percheziţii făcute de procurorii bucureşteni, într-un dosar în care se fac cercetări pentru înşelăciune şi evaziune fiscală.
Emilian Francu, primarul municipiul Râmnicu Vâlcea, fusese arestat în urmă cu două luni, pentru acuzația de luare de mită. Era vorba de 20.000 de euro, bani care, potrivit anchetatorilor, ar fi urmat să ajungă în mâna primarului prin intermediul unui contract de sponsorizare acordat televiziunii «Vâlcea 1», post deținut de apropiați ai lui Emilian Francu. De fapt, «Vâlcea 1 TV» fusese deținută înainte chiar de către actualul primar, dar acesta a vândut televiziunea după ce a fost ales în funcție.
Odată cu acest caz, atât mass-media locală și centrală, dar și analiștii și comentatorii, ca și oamenii politici au trebuit să recunoască că aceste cazuri de la Râmnicu-Vâlcea și Baia Mare nu erau singulare. Ele sunt doar printre foarte puținele care au picat în plasa procurorilor anticorupție din noianul de cumetrii locale între presă și politică. „Spre deosebire de Capitală, unde mai există entități media care supraviețuiesc presiunilor politice, presa din provincie este practic înghițită de grupurile arondate mafiei politice locale”, concluzionează același portal.
Cristina Guseth, director al Fundației Freedom House, spune că aceste cazuri de la Baia Mare și Râmnicu Vâlcea arată că presa locală se află într-o situație de criză și mai mare decât înainte.
„Baronii locali controlează la ora actuală practic toate resursele bugetare. Pe fondul declinului mass-media, în general, ei și-au mărit influența asupra ziarelor și televiziunilor din localitățile pe care le păstoresc, ba chiar le controlează de-a dreptul, prin interpuși sau prin oameni de afaceri dependenți de contractele cu autoritățile locale. Cunosc destui jurnaliști onești din provincie, unii au fost la cursurile de formare organizate de noi, dar din păcate libertatea lor editorială este tot mai mică. E bine că DNA-ul începe să scoată la lumină aceste cumetrii dintre presă și politică, pentru că doar așa jurnalismul onest mai poate supraviețui”, a declarat Cristina Guseth, pentru Reporter Virtual. 2
Jurnalistul Mihnea Măruță, fost redactor-șef la «Cotidianul» și la «Adevărul», are chiar o părere mai tranșantă despre ce se întâmplă în presa locală din România: „Am acordat un interviu pentru Reporter Virtual acum câțiva ani . Este încă valabil și astăzi titlul de atunci (n.r.- „Cine nu e mafiot are ziar înregimentat la partid”). Presa locală e controlată fie de mafioţi, fie de partide. Deseori, cele două tabere se confundă”. 3
Articolul din reporter virtual se încheie cu întrebarea: „Câți primari călăresc presa locală?”
Aceeași întrebare este valabilă și pentru presa locală vasluiană, cu precizarea că primarilor trebuie să le fie adăugați și alți demnitari politici locali.
Nu de puține ori chiar unele dintre ziarele locale vasluiene le-au acuzat pe celelalte că ar fi mână în mână cu un oficial local care le-ar dicta ce să scrie sau să relateze și ce nu.
«Informatorul Moldovei», un săptămânal editat în municipiul Vaslui care se autointitulează „cel mai mare portal regional de știri și informații” 4 și cuprinde știri din toate cele opt județe ale regiunii Moldova își face chiar un titlu de glorie din a se pune în slujba diferiților primari.
Iată cum este prezentată activitatea unui primar într-unul din numerele acestui săptămânal vasluian: în numărul din 24 iunie 2013 apare un articol sub titlul „Câte un proiect european în fiecare mandat” în care se vorbește despre activitatea primarului comunei Banca, Vasile Vânătoru.
„Aducţiune cu apă, gaz metan, drumuri asfaltate, cămine culturale, şcoli modernizate, acestea sunt câteva investiţii derulate în ultimii ani la Banca în judeţul Vaslui”, scriu ziariștii de la «Informatorul Moldovei». 5
„Puţine comune din Moldova se mai pot mândri că derulează investiţii. Şi acolo unde se lucrează e cu fonduri europene sau din bugetul local. La Banca în judeţul Vaslui, după cum afirmă şi primarul Vasile Vânătoru, a fost câte un proiect european în fiecare mandat, adică la fiecare patru ani. Iar investiţiile publice au dezgheţat investiţiile private şi astfel situaţia aici s-a îmbunătăţit considerabil.
Traversată de drumul european spre Bârlad, comuna Banca este una dintre cele mai întinse din judeţul Vaslui. Cu ceva timp în urmă abia dacă se putea ajunge la Banca- sat când ploua din cauza drumului plin de noroi, dar nici în satul reşedinţă de comună situaţia nu era mai bună, iar în celelalte localităţi era jale. Cu eforturi mari, după mai mulţi ani de muncă, primarul Vasile Vânătoru a reuşit să schimbe în bine realitatea locului. Intrând pe drumul comunal spre Primărie, drum ce a fost reabilitat de administraţia locală, ajungem în centrul comunei nu înainte de a observa conducta de gaz metan şi racordurile la multe gospodării din comună. Am pomenit de gaz metan pentru că-n comunele judeţului Vaslui e raritate acest aspect. În majoritatea comunelor se face încă focul cu lemne.
Primarul Vasile Vânătoru este mai mult pe teren şi e cam greu de găsit la birou. Între două drumuri am reuşit să obţinem câteva puncte de vedere. De altfel, despre Banca se poate scrie şi numai dacă vizitezi comuna, pentru că acum chiar ai ce vedea. În centrul comunei, lângă primărie se înalţă un cămin cultural modern, iar primul gospodar spune că acum administraţia locală are un proiect cu fonduri europene pentru dotarea ansamblurilor din comună cu costume populare şi instrumente.
Se mai vorbeşte din când în când de apartenenţa primarilor la un partid sau altul. Dar, spune primarul Vânătoru, ‘un primar trebuie să fie pentru oamenii din comunitate, nu trebuie ţină la un partid sau altul, pentru că partidele vin şi pleacă dar oamenii tot acolo sunt’. Un punct de vedere tranşant al unui om care conduce o comună grea şi în care a reuşit o serie de investiţii majore.
Omul sfinţeşte locul, spune o veche vorbă românească şi Dumnezeu îţi dă dar nu-ţi pune în traistă. Că veni vorba de om, primarul Vasile Vânătoru are multă ambiţie poate şi din faptul că a rămas fără tată de tânăr şi, după cum domnia sa a spus, ‘tata m-a rugat atât: să nu-l fac râs şi n-am să uit acest lucru vreodată’.
Ca peste tot şi la Banca se lucrează permanent la întreţinerea şi modernizarea drumurilor, pentru că acesta e un capitol ce nu se încheie aşa uşor, după ce ani la rând nu s-a făcut nimic. Adunând toate aceste coordonate rezultă o situaţie care ar trebui să se întâlnească în multe comunităţi locale. Pentru tot ce a reuşit în comună primarul Vânătoru merită aprecierile tuturor şi oamenii şi-au arătat respectul pentru munca domniei sale la alegerile locale din 2012. Închei repetând poate o dorinţă: dacă ar fi aşa în cât mai multe comunităţi locale altfel ar arăta regiunea istorică Moldova…” 6, scriu cu patimă ziariștii de la săptămânalul «Informatorul Moldovei».
Bineînțeles, așa cum este lesne de observat, materialul de presă este departe de orice notă de obiectivitate, mai ales prin aprecierile la adresa persoanei primarului din comuna Banca, dar și prin implicarea directă a autorului articolului care, în final, în mod apoteotic își încheie articolul-reportaj chiar cu o destăinuire personală sub forma unei dorințe.
În acest articol primarul este descris în modul cel mai favorabil: „Cu eforturi mari, după mai mulţi ani de muncă, primarul Vasile Vânătoru a reuşit să schimbe în bine realitatea locului…”, „Primarul Vasile Vânătoru este mai mult pe teren şi e cam greu de găsit la birou”, „Om care conduce o comună grea şi în care a reuşit o serie de investiţii majore”, „ primarul Vasile Vânătoru are multă ambiţie”, „ primarul Vânătoru merită aprecierile tuturor”.
În aceste condiții este de la sine înțeles că cel puțin în acest caz nu se mai poate vorbi despre independență editorială, despre obiectivitate și inparțialitate. Mai ales în condițiile în care, cel puțin pentru acest săptămânal practica aducerii de osanale unor șefi ai administrațiilor locale este una constantă.
În numărul din 21 iunie 2013 săptămânalul «Informatorul Moldovei» publică sub titlul „Şi-n 2013 continuă investiţiile”: „Pe Valea Muntelui, în judeţul Bacău, comuna Agăş este un exemplu de dezvoltare în orice condiţii, prin grija medicului veterinar Doru Merluşcă, primar al comunei (…) Şi anul acesta în preajma Paştelui primarul Doru Merluşcă a premiat familiile cu ‘vechime’. Comunitatea a răspuns prezent chemării administraţiei locale şi manifestarea a fost emoţionantă, plină de amintiri frumoase, vorbe calde, optimism şi recunoştinţă. Bucuria şi recunoştinţa au pus stăpânire pe adunare. Pentru astfel de manifestări care aduc faţă în faţă generaţii primarul şi administraţia locală au primit aprecierile cetăţenilor”. 7
Una dintre practicile care ajută foarte mult tirajul unor publicații, vânzările, și care explică și astfel de articole este ca cel căruia i-a fost dedicate articolul de presă să achiziționeze un număr cât mai mare din respectiva apariție editorială la un preț negociat. Ziarele vor fi răspândite gratis în rândurile publicului. Această îmbinare între vânzarea de ziare și activitatea de promovare a unui anumit personaj politic se petrece cel mai adesea în timpul campaniilor electorale, dar nu numai.
Din punctul de vedere al reprezentanților presei locale această formă de propagandă pusă în slujba unui anumit personaj public este doar un târg prin care organul de media își câștigă existența.
Există presă independentă?
În urma articolului de pe portalul reportervirtual.ro despre scandalul de la Baia Mare, resimțit ca o dovadă suficientă pentru aservirea presei de către puterea politică, la aceeași redacție ajunge un punct de vedere din partea lui Marton Attila, director executiv al «Radio Transilvania» și membru al conducerii Asociației Radiourilor Locale și Regionale din România (ARLR) care spune „În materialul care are ca obiect incidentul de la Baia-Mare cu primarul Cherecheș exprimați niște puncte de vedere care reflectă realitatea în bună parte, totuși faceți niște generalizări care nu pot fi acceptate.
Mai există instituții de presă locală care încearcă să supraviețuiască pe criterii de piață în România. Printre ele există și câteva radiouri locale care s-au constituit în Asociația Radiourilor Locale și Regionale din România. Recent s-a consumat o bătălie între ele și marile rețele de radio din România, privind dumpingul practicat de acestea din urmă în piața locală de publicitate. CNA-ul, după ce părea că va da o Decizie care să pună punct haiduciei din această piață, s-a repliat și a lăsat lucrurile așa cum au fost.
Deși evenimentul merită mai multă atenție din partea presei, a fost tratat în materiale marginale de Pagina de Media și Mediafax.
Credeți-mă, nu toți din presa locală suntem baroni bine înfipți politic și putred de bogați. Suntem și unii mai puțin descurcăreți, care imediat ce nu ne plătim taxele la stat și drepturile de autor suntem somați și penalizați, care atunci când apelăm la instituțiile statului să le sensibilizăm la problemele cu care ne confruntăm, suntem ignorați sau trimiși la plimbare”. 8
Acestui punct de vedere i se opune Cristina Guseth, director al Fundației «Freedom House», care răspunde: „Cred că pot exista, cu mare, mare greutate și excepții. Dar, după ce am recitit ce am spus, cred că singura generalizare a fost aceea că baronii controleză practic toate resursele bugetare. Acestă afirmație nu o voi nuanța deoarece, atâta timp cât controlează 99 %, pot face liniștită această afirmație. Derulez un program referitor la fraude în achiziții publice și toate informațiile converg către afirmația făcută. Totodată, atunci când am verificat acționariatul instituțiilor de media, ce-i drept, în urmă cu ceva ani, tot asta am aflat: că proprietarii sunt oameni politici într-o măsură covârșitoare. Aveți dreptate, nu pot spune că TOȚI sunt oameni politici, că o fi unul care nu-i. O mai fi câte un ghiocel, nu vă contrazic, chiar mă bucur să existe”. 9
Concluzia pare a fi trasă de www.dailybusiness.ro ,care, pe 7 ianuarie 2013, titra „Bugetele de publicitate in presa locala au scazut drastic”: „Principalele ziare locale au publicat 74.879 de machete publicitare, în 11 luni ale anului 2012, conform monitorizărilor Alfa Cont. Zeci de publicații locale s-au închis în 2012, iar bugetele de publicitate s-au redus drastic pentru presa din provincie, în ciuda unui an electoral agitat ce ar fi adus mai mulți bani din publicitatea politică. Pe primul loc în topul volumelor de publicitate obținute (și calculate pe baza tarifelor-lista de publicitate) s-a plasat ziarul craiovean ‹Gazeta de Sud› (7.546 de inserții). Pe locurile următoare s-au aflat ‹Informația zilei› din Satu Mare (5.401 reclame), ‹Ziarul de Iași› (8.538) și ‹Transilvania Expres› (3.535). Ziarul gălățean ‹Viața liberă› a publicat, în primele 11 luni ale anului, 7.083 de machete publicitare”. 10 „Declinul presei tipărite locale va continua și în acest an (2013 – n), înregistrându-se închideri de ziare și noi tăieri de bugete de publicitate”, concluzionează Forbes. 11
___________________________________________________________
1 – www.reportervirtual.ro – „Câți primari călăresc presa locală?”, 18 iunie 2013.
2- idem.
3 – ibidem.
4 – www.informatorulmoldovei.ro.
5 – «Informatorul Moldovei», 25 iunie 2013.
6 – idem.
7 – «Informatorul Moldovei», 21 iunie 2013.
8 – www.reportervirtual.ro – „Scrisoare pentru rezistență. ‘Nu toți din presa locală suntem baroni bine înfipți politic’”.
9 – idem.
10 – www.dailybusiness.ro – „Presa locală tipărită s-a adâncit în criză. Bugetele de publicitate, reduse drastic”, 7 ianuarie 2013.
11 – www.forbes.ro – „Presa locală tipărită s-a adâncit în criză. Va dispărea în 2013?”, 7 ianuarie 2013.
