Au uitat de unde au plecat. Avem un președinte, Klaus Iohannis, fost vechi primar și un ministru al Administrației Publice, Liviu Dragnea, fost președinte de consiliu județean și președinte al asociației acestor instituții. Oameni care ar trebui să cunoască foarte bine problemele din administrația publică locală. Cu toate acestea, tocmai angajații din administrația publică locală au ajuns în ultimii ani să fie cei mai prost plătiți bugetari. Mai mult, Legea 71/2015 pentru aprobarea OUG 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, este acuzată de sindicaliștii din administrația publică locală că face discriminare între salarizarea celor din instituțiile centrale și cele locale. Aceasta, pe lângă faptul că blochează salariile la nivelul lui decembrie 2014, corectează discrepanțele salariale numai pentru aparatul de lucru al Parlamentului, Guvernului, Curții de Conturi și al altor instituții publice salarizate la același nivel, și nu pentru toată administrația publică din România.
„Hemoragie” în administrația locală
La instituțiile din administrația publică locală există un flux continuu de angajări și demisii. Numai în câteva săptămâni, la mijlocul lui 2015, 10 angajați au plecat din Primăria Vaslui, numai în ultimul an 10 funcționari au părăsit Consiliul Județean (CJ) Vaslui. Cauza este proasta salarizare, iar consecința deprofesionalizarea. Angajații din instituțiile locale sunt discriminați în raport cu cei din instituțiile centrale. Cu toate că în fruntea ministerului de resort stă un fost președinte de consiliu județean, Liviu Dragea, iar în fruntea statulul un fost vechi primar, Klaus Iohannis, oameni care ar trebui să cunoască foarte bine problemele administrației publice locale.
Administrația publică locală a început să semene cu firmele de pază și securitate care își schimbă pe bandă rulantă personalul prost salarizat prin anunțuri la mica publicitate. Unii vin și alții pleacă continuu, în timp ce angajatorii sunt reconfirmați mereu în convingerea lor că nevoia disperată de locuri de muncă a vasluienilor nu îi va lăsa niciodată fără angajați.
Numai la mijlocul lui 2015 Vaslui are scoase la concurs nu mai puțin de cinci posturi, de la începutul anului instituția ținând-o numai în concursuri, dar nu pentru a-și acoperi marele deficit de personal, ci doar pentru a-i înlocui pe cei plecați din sistem. Numai în ultimul an numărul acestora a ajuns la 10, cărora li s-au adăugat cei care au părăsit posturile „pe cale naturală”, prin pensionare, 16 la număr. Să ținem cont că în instituție lucrează doar 94 de oameni…
La Primăria Vaslui numai în câteva săptămâni au plecat 15 oameni, dar un caz devenit celebru în țară a fost tot din județul nostru: angajații Primăriei Drânceni amenințau în primăvara lui 2015 că vor pleca cu toții la muncă în Spania dacă nu li se vor majora salariile. Consiliera primarului pleca de la un salariu de 950 de lei la unul de 1.000 de euro, „căpșunară”.
„Din cauza salarizării proaste”
Liderul de sindicat din CJ, Gheorghe Ocheanu, are o explicație simplă pentru acest fenomen: „Din cauza salarizării proaste, fără perspectivă din administrația publică”. Sindicalistul invocă „neaplicarea Legii 284 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice” și spune că „salariile celor din administrația publică locală au rămas la nivelul anului 2009. Veniturile salariaților au scăzut cu 50% în 2010, s-au recuperate cei 25%, dar, ținând cont de inflație și de faptul că ni s-au luat premiile anuale, primele de vacanță și alte drepturi din contractul colectiv de muncă, veniturile au rămas la nivelul din 2009, pe când prețurile au crescut atât de mult”.
Nu poate fi de mirare că funcționarii aleg alte slujbe, tentante din punct de vedere financiar, dar și al satisfacției profesionale.
Pe când Direcția Administrație Publică din CJ Vaslui a rămas în patru oameni, așa cum explică liderul de sindicat, consecința acestei hemoragii de personal nu poate fi decât una: deprofesionalizarea.
Întreaga situație este lipsită de sens, până la urmă: statul sau instituția investește în pregătirea acestor oameni, inclusiv prin cursuri speciale, pentru ca, la un moment dat, după ani buni de activitate, să-i piardă. Angajează alții și o ia de la capăt.
Dar angajații din administrația publică locală nu pleacă doar în străinătate sau în sistemul privat, ci la alte instituții, din administrația centrală, pentru că între cele două domenii există importante diferențe de salarizare a personalului. Agențiile de stat sau direcțiile financiare, dar și alte instituții centrale cu oficii sau birouri județene oferă salarii mult mai mari. La CJ, în schimb, din cei 94 de angajați, nu mai puțin de 20 au lefuri situate în preajma salariului minim pe economic, 7-8 milioane de lei vechi.
