Vasluiul întreține cei mai mulți funcționari. Deși s-ar putea crede că nu prea au ce face în județul în care nu se întâmplă mai nimic din punct de vedere economic (afacerile nu merg, investițiile sunt puține) Vasluiul are cei mai mulți funcționari pe cap de salariat „productiv”. Raportul este de trei la unu, în vreme ce la nivel național este de șapte la unu, iar în București de 17 la unu. Bineînțeles că pentru situație nu sunt vinovați cei care își găsesc de muncă în administrație. O explicație stă tocmai în subdezvoltarea economică și victimele sale: în sistemul de protecție socială lucrează în județ nu mai puțin de 2.500 de oameni.
Funcționarul din administrația publică locală vasluiană are doar trei salațiați care îi plătesc leafa prin activitatea lor productivă, aducătoare de plus-valoare economiei, în vreme ce, la nivel național raportul este de șapte salariați la un funcționar, iar în București există 17 salariați la un singur funcționar.
În județul în care nu se întâmplă mai nimic din punct de vedere economic, iar funcționarii, prin urmare, nu au nici de verificat prea multe afaceri private, nici de gestionat prea multe investiții private sau publice, ponderea salariaților din administrația publică locală în numărul total al salariaților este de departe cea mai mare din țară, peste 30%, în vreme ce în următorul județ în acest top, Botoșani, este undeva la 27%, iar pe locul trei Giurgiu are 25%.
Statisticile Ministerului Finanțelor și ale Institutului Național de Statistică nu lasă nicio urmă de îndoială: județele cu cea mai mare rată a șomajului sunt și cele care au și cei mai mulți funcționari publici care lucrează în administrația publică locală. Asta dovedește că munca la stat este un „rezervor” care captează forța de muncă care altfel ar fi ridicat la o proporție și mai mare numărul celor fără un loc de muncă, în special în județul care stă de ani buni pe primul loc la acest capitol.
„Locurile de muncă pe care le avem noi sunt conform cu puterea economică a județului Vaslui” – Laura Toporăscu, purtător de cuvânt al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Vaslui.
Administrarea sărăciei, un cerc vicios
Tocmai această slabă dezolvatere din punct de vedere economic, prin victimele sale, este cea care solicită un aparat funcționăresc atât de extins. Asistenții sociali ai Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului (DGASPC) din județul Vaslui, și ceilalți angajați ai sistemului de protecție socială din orașele și comunele județului ajung la astronomica cifră de 2.500 de persoane, din cei aproape 53.000 de salariați, cât are județul. Avem de-a face, de fapt, cu un cerc vicios din care numai investițiile și stimularea mediului de afaceri ne-ar putea face să ieșim.
„Este un județ cu probleme, condițiile materiale, morale sunt așa cum sunt. Da, este o instituție cu număr mare de personal și cu o diversitate de probleme” – Mihaela Gudaru, director Resurse Umane DGASPC Vaslui.
În economiile performante, ca și numărul celor care lucrează în servicii, pentru economie, numărul funcționarilor publici este un indicator pentru cantitatea și calitatea actului administrativ. În județul Vaslui, ca și în întreaga țară (prin comparație cu alte state europene), piramida este întoarsă cu fundul în sus.
O arată aceeași statistică, care ne pune în fața unui raport invers proporțional între numărul de angajați în administrația locală și numărul salariaților, în populația aptă de muncă. Cu cât numărul funcționarilor este mai mic, cu atât numărul celorlalți salariați este mai mare. Cei mai puțini locuitori ce revin unui angajat din administrație se întâlnesc în județe precum Salaj și Harghita, unde șomajul este cu mult sub media pe țară, circa 4.5%. Zonele cele mai dezolvate și cu salariile cele mai mari, București, Ilfov sau Timiș au și cei mai puțin funcționari din total. În București doar 6% din salariați sunt din administrație, în Ilfov doar 7%, în Timiș doar 9%.
