«Cântec de după gratii», de Nichifor Crainic

0

Am fost făcut să n-am
Pe acest pământ nimic,
Ca pasărea pe ram
Cobor și mă ridic.

Pe ziduri de cetăți
M-am îndârjit să lupt,
Pândar de bunătăți
Din care nu mă-nfrupt.

Și, frunte de voinici,
M-am războit cu zmei
Să ocrotesc pitici
Batjocorit de ei.

Iar dragostea de neam
M-a-nflăcărat să-i cântec
Moșia unde n-am
Doi pași pentru mormânt

 

Și pentru-aceasta fac
Osânda cea mai grea.
Nici zdreanța-n care zac
Nu e măcar a mea.

Dacă-am avut fârtați
De luptă și de dor,
Se bucură-ncântați
Că mor în locul lor.

Și dacă-am fost poet
Și luptător pe rând,
Sunt astăzi un scelet
Ce spânzură de-un gând

Mă-nvârt, pe cât mai știu,
Ca piatra morii-n lac
Și macin un pustiu
Sub vântul Nenoroc.

La geam, grilajul des
Rânjește guri de fier
În semn că pot să ies
Cu sufletul spre cer.

C-am fost făcut să n-am
Pe-acest pământ nimic,
Ca pasărea pă ram
Cobor și mă ridic.

Susține Anonimus.roDacă te regăsești și crezi, sprijină activitatea Anonimus.ro și presa liberă și independentă! Nu suntem finanțați de partide sau companii, nu avem interese politice sau economice, ADEVĂRUL ESTE SINGURUL NOSTRU SCOP!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.