Odă bucuriei de a fi ultimii europeni

Puteți să cântați «Odă bucuriei» la clavir prin birouri, dar când ieșiți în piața publică… Mai ușor cu pianul pe scări!

O instituție obscură a Consiliului Județean (CJ) Vaslui, Centru de Informare Europe Direct, a desfășurat la sfârșitul lui 2015 o companie de informare la fel de obscură privind avantajele aderării la Uniunea Europeană a României pentru județul Vaslui după opt ani de la integrare. În „capitala europeană a sărăciei”, cum ar putea fi desemnat Vasluiul (de ce nu?, Sibiul a fost „capitală europeană a culturii”), se va vorbi despre miracolele fondurilor europene asupra dezvoltării economice și sociale. Ce nu se va spune însă: rata sărăciei în țara noastră în 2015 este mare decât în 2007, anul aderării, România este din 2007 un contributor net la bugetul UE, cum o arată clar diferența dintre banii pe care i-a dat și cei pe care i-a primit. Nu se va spune nici că, pentru prima dată în istorie, țăranii vasluieni nu mai beneficiază de roadele pământului lor, care în unele comune a ajuns al străinilor în proporții de peste 40%. De printre pișcoturi și „dulcegării”, prin tot felul de festivități finanțate din banii noștri se va asculta însă imnul UE, «Odă bucuriei»… de a fi ultimii europeni.

Centrul de Informare Europe Direct, o instituție cât se poate de obscură finanțată de CJ Vaslui, și-a propus ca, vreme de două luni, noiembrie și decembrie 2015, să conștientizeze cetățenii vasluieni „asupra impactului pozitiv pe care îl au fondurile europene asupra dezvoltării economice și sociale a județul Vaslui”. Asta în cadrul unei caravane, „Înainte și după. 8 ani de la integrarea României în Uniunea Europeană”, despre care vasluienii nu au auzit încă și, foarte probabil, nici nu vor auzi. Dar nu trebuie să vă fie cu mirare, pentru că, încă de la înființare, eficiența activității acestei instituții de propagandă europeană nu se evaluează după standarde cunoscute și acceptate, ci poate după niște rigori europene la fel de obscure precum instituția însăși.

„Stimată doamnă/ Stimată domn, Ne face plăcere să vă invităm, în perioada noiembrie-decembrie, la caravana de informare ‹Înainte și după. 8 ani de la integrarea României în Uniunea Europeană›, organizată de Consiliul Județean, prin Centrul de Informare Europe Direct Vaslui”, sună începutul cel puțin amuzantei invitații „europene directe”, care nu sesizează deloc nerozia de a invita pe cineva la un eveniment, o călătorie care durează… două luni. Călătoria pe Lună a durat mult mai puțin, Misiunea Apollo 11 măsurând în timp doar opt zile…

După ce vor renunța la… viața lor, cei care se vor alătura caravanei vor putea vizita cinci proiecte de succes din județul Vaslui realizate prin fonduri europene, vor putea participa la un „concurs de fotografii privind impactul aderării României la Uniunea Europeană” (ce ar putea face fotografiile decât să „privească”?!), vor… privi o expoziție foto. Plecarea se face de la CJ Vaslui, trasportul este gratuit, ca și „aspectele logistice”, oricare ar fi și orice ar însemna asta. „Participarea este gratuită”, iar persoană de contact este Mihaela Cozma, „ofițer de informare” la Europe Direct, un grad mult mai mic decât „comisarul european”.

Caravana lui Gică Contra, personaj „autentic” vasluian 

Așadar, în cadrul acestei caravane vor fi elogiate avantajele integrării țării noastre în UE pentru județul Vaslui, iar aceste beneficii vor fi măsurate, mai ales în kilometri, prin proiectele finanțate din fondurile europene, pentru că cele mai multe sunt drumuri. Aceste avantaje sunt atât de sigure încât vor fi vizibile și la expoziția foto.

Totuși, cu riscul de a fi luați drept încarnarea lui Gică Contra, personaj „autentic” românesc și vasluian, putem preciza și detalia ce nu se va spune deloc în cadrul acestei campanii „autentic” europene.

Nu se vor cita ultimele date ale Eurostat, Oficiul European de Statistică, care arată că sărăcia în rândul copiilor din România, atât din mediul urban, cât și din cel rural, a crescut în 2014 la 51%, față de 50,5%, cât era în 2007, an în care România a aderat la UE. Gică Contra e chibiț și cârcotaș, dar „lucrează cu materialul clientului”: cifrele au fost făcute publice în noiembrie 2015 de Eurostat. În județul Vaslui, unde însuflețiți „europenii” aniversează aderarea, situația este cea mai dramatică: 26,8% dintre copiii din mediul rural suferă de malnutriție cronică, aceasta le afectează greutatea și înălțimea, iar dacă nu se intervine urgent vor fi marcați pe viață. Cum ajută UE în această uriașă problemă? Ooo, dar la fiecare sfârșit de an avem celebrele „ajutoare alimentare europene” de care presa românească este plină, pentru că propaganda europeană poate că nu funcționează la Centrul de informare de la Vaslui, dar în general merge strună. În 2014 de aceste ajutoare au beneficiat aproape 100 de mii de vasluieni. 40 de kilograme de alimente odată pe an: făină albă, mălai, orez, zahăr, ulei, fasole uscată, mazăre boabe, roșii în bulion, pastă de tomate, biscuiți, miere de albine, zacuscă și paste făinoase. Mult? Nu! Ridicol!

…„Slavă ție, stea curată, voie bună pe Pământ,/ Astăzi te simțim aproape, sol din Rai, cu soare sfânt”. Sunt primele versuri din «Odă bucuriei», imnul oficial al UE. Nu știm dacă e cel mai bun moment să le recităm, dar cei de la Europe Direct nu ar avea nicio reținere.

Gheorghe Zaman, economist, profesor universitar și membru corespondent al Academiei Române, remarca că, în perioada de după aderarea României la Uniunea Europeană (2007-2014), rata sărăciei avea o medie de 22,7%, față de perioada de preaderare (2001-2006), când media a fost de 17,72%. „Pe mine mă sperie că în perioada de preaderare la Uniunea Europeană față de postaderare am avut indici economici mai buni”, a comentat el.

Pe Zaman vine să-l confirme Silvia Pisică, director general în cadrul Institutului Național de Statistică, care remarcă că, în funcție de numărul copiilor, rata sărăciei relative după tipul gospodăriei s-a adâncit, devenind 73,1% (familiile cu trei sau mai mulți copii au devenit mai sărace ca în anii trecuți). În 2007, acest indicator a fost de 54,8%, conform Eurostat. „Astăzi te simțim aproape/ Sol din Rai cu soare sfânt” – următoarele versuri din «Odă bucuriei».
Să mai vorbim despre sărăcia din județul Vaslui? În 2013 însăși Eurostat numea această zonă „polul sărăciei din UE”, ca produs intern brut pe locuitor, calculat în funcție de puterea de cumpărare. Asta în raportul «Eurostat regional yearbook 2013». Vasluienii au fost și sunt cei mai săraci dintre europeni. Așa că, „Vraja ta aduce iar/ Pe popor lângă popor/ Toți pe lume frați noi suntem/ Când apari ușor în zbor” (umătoarele versuri din «Odă bucuriei»).

„Milioane strângeți rânduri. Tot mai sus urcând spre cer, urcând spre cer!”

Încă din 2008, la un an de la integrare, însuși Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale, recunoștea că România este contribuitor net la bugetul UE.

Este un lucru despre care nu se vorbește prea mult, în orice caz nu atât de mult precum despre fondurile UE care ajung în țara noastră, dar apartenența la UE a țării noastre presupune o plată de membru de până la 1,4 miliarde de euro pe an. Iar dacă tragem linie, ce am plătit din 2007 până la sfârșitul lui 2014, o să vedem că, în afara fondurilor din agricultură, care sunt separate și de care beneficiază toți membrii, pe fondurile structurale și de coeziune România, din 2017 și până în 2014, este contributor net. O spun economiștii care îndrăznesc să privească și altfel UE, adică realist.

Iar acesta este cel mai bun moment să cântăm, împreună cu cei de la Europe Direct: „Cine a avut norocul/ De prieteni buni să dea/ Cine știe ce-i iubirea/ Lângă noi cântând să stea” (sună, în continuare, «Odă bucuriei»).

Numai prietenia și iubirea, deschiderea față de UE a dus la o situația fără precedent în satele vasluiene. Pentru prima dată în istorie, așa cum nu se întâmpla nici pe vremea CAP-urilor, țăranii vasluieni nu mai beneficiază de roadele pământului ce îi înconjoară. În proporții de peste 40% în unele comune acesta aparține deja străinilor. Iar aceștia, oricât ne-ar fi de prieteni și „frați europeni”, nu fac altceva decât să folosească forță de muncă ieftină, să facă producții bune, care vor lua calea străinătății. Ungaria nu permite nici astăzi vânzarea terenurilor agricole către străini, Bulgaria pune piedici serioase, România este cea mai deschisă să îmbrățișeze oricând orice directivă europeană și să aștepte apoi beneficiile ascultării sale. „Fericit un suflet drag/ Te poate face pe pământ/ Cine n-a simțit iubirea/ Plece dintre noi plângând” (cântăm mai departe «Odă bucuriei»).  

Speranța de viață la naștere în statele membre ale UE a crescut din 1990 cu mai mult de 5 ani, dar diferența dintre țările cu cea mai ridicată speranță de viața (Spania, Italia și Franța) și cu cea mai scăzută speranță de viață (Lituania, Letonia, Bulgaria și România) a rămas la același nivel, de aproximativ opt ani. Cum arată Eurostat, în Spania este de 82,5 ani, în Italia – 82,4 ani, Franța – 82,2 ani, în timp ce Romania se află de poziția 24 în UE, cu o speranță de viață de 74,5 ani. Inutil să mai spunem că în județul Vaslui speranța de viață este una dintre cele mai mici din țară. „Milioane strângeți rânduri. Tot mai sus urcând spre cer, urcând spre cer!” (ultimele versuri din «Odă bucuriei»).

Susține Anonimus.roDacă te regăsești și crezi, sprijină activitatea Anonimus.ro și presa liberă și independentă! Nu suntem finanțați de partide sau companii, nu avem interese politice sau economice, ADEVĂRUL ESTE SINGURUL NOSTRU SCOP!