Numele judeţului Vaslui a fost cel mai des pronunţat la conferinţa «Antreprenorii României» organizată de Ziarul Financiar la Iaşi, la mijlocul lui mai 2016, când s-au pus în discuţie investiţiile din zona Moldovei. Celelalte judeţe ocupă variate locuri în clasamentele întocmite (număr salariaţi, salariu mediu net, cifră de afaceri, profit net, număr de firme sau datorii pe termen lung), Vasluiului însă îi este asigurată ultima poziţie.
Toţi cei prezenţi la Iaşi la conferinţă, oficiali şi oameni de afaceri, au trebuit să cadă de acord asupra unui lucru: Moldova este cea mai săracă provincie istorică a ţării, iar Regiunea Nord-Est cea mai săracă zonă a Uniunii Europene. O altă concluzie însă s-a destrins de la sine în cadrul discuţiilor. Numele judeţului Vaslui s-a aflat cel mai des şi pe buzele tuturor. Asta pentru că fiecare dintre celelalte cinci judeţe ale Regiunii Nord-Est (Iaşi, Bacău, Botoşani, Suceava şi Neamţ) a ocupat locuri variabile în clasamentele întocmite (număr salariaţi, salariu mediu net, cifră de afaceri, profit net, număr de firme sau datorii pe termen lung), însă când a fost vorba despre ultima poziţie, aceasta este revendicată fără drept de apel: Vaslui.
Judeţul Vaslui avea în 2014 cei mai puţini investitori străini – 76, cu mult mai puţini faţă de veşnicul concurent întru sărăcie Botoşani – 102, ca să nu mai vorbim de Neamţ – 196 şi cu atât mai puţin despre Iaşi – 12.604.
Concluzia celor peste 250 de participanţi la întâlnirea de la Iaşi a fost că cele şase judeţe ale Regiunii Nord-Est au cea mai mare pondere a capitalului privat românesc în cifra de afaceri totală a companiilor, între 60 şi 80%, şi, prin urmare, dezvoltarea economică din Moldova stă aproape integral pe umerii întreprinzătorilor români din zonă
Pentru rămânerea în urmă a dezvoltării zonei Moldovei, ]n majoritatea lor participanţii au identificat drept cauză infrastructura, 43% dintre oamenii de afaceri români din sală spunând că aceasta este cel mai mare obstacol pentru creşterea investiţiilor private româneşti în cele şase judeţe.
„Nu avem autostrăzi, nu avem specialişti, nu avem cultură antreprenorială, dar toate instituţiile statului au o poziţie extrem de ostilă faţăăde noi” – Doina Cepalis, antreprenoarea care conduce producătorul de scaune auto pentru copii Te-Rox Paşcani cu peste 1.000 de salariaţi.
Nu infrastructura, indiferenţa şi corupţia
Marea majoritate a participanţilor au găsit infrastructura drept prima piedică în calea dezvoltării afacerilor, acuzând, în acelaşi timp guvernările de dezinteres pentru mediul de afaceri şi că mai mult i-au împiedicat. Prezent la evenimentul de la Iaşi, Ionel Constantin, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Vaslui, are o abordare cu totul diferită: prima cauză este iresponsabilitatea, a doua este corupţia.
„Cauza principală pentru lipsa de dezvoltare a mediului de afaceri din zonă nu o reprezintă infrastructura, ci iresponsabilitatea factorilor de decizie politică, lipsa oamenilor patrioţi, legaţi de locul de baştină, care să promoveze interesele zonei noastre. Următoarea cauză este corupţia aceloraşi factori de decizie. Acestea sunt principalele două cauze, în vreme ce infrastructura slabă din zona noastră este doar o prelungire a celor două” – Ionel Constantin.
De altfel, după participarea la eveniment, preşedintele CCIA Vaslui va prezenta, în cadrul adunării generale a CCIA Vaslui, concluziile întâlnirii de la Iaşi şi raportul prezentat de instituţia pe care o conduce.
„Problemele cu care se confruntă antreprenorii din Moldova sunt în general aceleaşi cu cele ale tuturor antreprenorilor din România şi anume lipsa sprijinului sau chiar obstacolele puse de către stat în calea dezvoltărilor antreprenorilor, lipsa şcolilor profesionale, a predictibilităţii fiscale, dar şi relaţia cu ANAF” – Andrei Dudoiu, director general adjunct al Băncii Transilvania.
