Satele vasluiene nu au nevoie de bani europeni! În condițiile sărăciei și a lipsei de posibilități de care se tot plâng autoritățile vasluiene, programele și banii europeni sunt singurele posibilități de dezvoltare pentru județul cel mai înapoiat. Administrațiile locale ar trebui să „zbârnâie”, la fel ca și instituțiile create pentru a-i învăța pe fermierii vasluieni să facă proiecte europene. Dar nu este așa. Vasluiul este județul cu cele mai puține proiecte și cele mai mici fonduri în cadrul Planului de Dezvoltare Rurală.
Se pierd milioane de euro pentru că cei care în perioada de campanie electorală spun că se vor pune la jug pentru alegători și localitățile lor uită să mai tragă după ce au fost aleși, devenind lei.
„La omul sărac nici boii nu trag”. Iată un proverb pe care autoritățile vasluiene țin să-l confirme, făcând ca ambele categorii despre care se vorbește să-și merite numele.
De la începutul primăverii și până la sfârșitul lui mai 2016, din județul Vaslui Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR) a primit doar 74 de proiecte prin care se solicită suma de 22.508.361 euro în cadrul Planului de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020. Eforturile vasluienilor sunt de-a dreptul ridicole față de celelalte județe ale Moldovei, dar mai ales având în vedere gradul de înapoiere a satelor vasluiene, a agriculturii și lipsa de posibilități materiale a administrațiilor și fermierilor vasluieni.
Pe de o parte, așa cum bine știm, județul Vaslui are cei mai mulți locuitori în mediul rural, cea mai mare populație ocupată în agricultură, dar și cea mai slab dezvoltată agricultură și infrastructură în mediul rural. Fie că e vorba despre drumuri și utilități sau despre modul în care se lucrează pământul, Vasluiul este mereu un exemplu al subdezvoltării și rămânerii în urmă. Nu mai este nevoie de date, acestea sunt mereu prezentate când se vorbește despre sărăcie și înapoiere.
Dar județul Vaslui este și cel care are cele mai puține proiecte la PNDR 2014 – 2020, un program european destinat satelor prin care se pot atrage bani europeni ce pot fi investiți tocmai în modernizarea rețelelor locale de drumuri, spre exemplu, în sisteme de alimentare cu apă și canalizare. De asemenea, fermierii vasluieni pot fi ajutați să depună proiecte în cadrul diverselor măsuri și submăsuri din program. Este motivul pentru care a fost înființată Camera Agricolă sau pentru care primarii vasluieni au fost sfătuiți în nenumărate rânduri să angajeze un consultant.
„Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale”, „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”, „Investiții în crearea și dezvoltarea de activități neagricole”. Sunt doar câteva categorii de investiții pentru care se pot depune proiecte, care ar ajuta nu numai fermierii, dar și ceilalți locuitori prin cearea unor locuri de muncă.
„Stăm și ne uităm pe dealuri…”
În schimb, ce se întâmplă este că în județul Vaslui nu mai puțin de 50.000 de hectare de terer agricol rămân nelucrate în fiecare an, iar țăranii se înghesuie să vândă străinilor pâmânturile lor.
Între timp însă, toată lumea cade de acord în fiecare zi asupra unui lucru: în județul Vaslui este nevoie de bani! Unde pot fi găsiți acești bani? Se vor găsi în județul Galați. 86.089.776 euro. Aceasta este suma pe care gălățenii, autorități locale și fermieri, au solicitat-o prin cele 238 de proiecte depuse în cadrul diverselor măsuri ale PNDR. De patru ori mai mult decât Vasluiul. Bani se vor mai găsi la Suceava. 73.451.783 euro solicitate prin 152 de proiecte. Doar ceilalți săraci ai Moldovei, Botoșaniul, fac concurență Vasluiului: doar 94 de proiecte de 30.242.233 euro.
„Nu de strategii ducem lipsă, ci de bani!”, țipa Vasile Mihalachi, vicepreședintele Consiliului Județean Vaslui, atunci când Guvernul Cioloș a scos un pachet de măsuri antisărăcie. Același Mihalachi recunoșta însă, fără a da nume, că sunt primari în județul Vaslui care nu știu ce este acela un proiect european.
„Să se trezească odată oamenii!”, era apelul lui Mihalachi. „Ne plângem că suntem cei mai săraci din țara românească noi, cei de la Vaslui. Să punem în valoare tot ce avem: cap, mână de lucru și pământ. Asta avem în județul Vaslui. Pământul acesta ne ține pe toți, ne-a ținut, ne ține și ne va ține. Stau terasele alea făcute de pe timpul lui Ceaușescu, care erau ale CAP-urilor. Le-am distrus, am scos și via și livezile. Nu erau locuri de muncă acolo? Așa, stăm și ne uităm pe dealuri și spunem cât de calici suntem și cum nu este ajutat județul Vaslui”, mai spunea vicepreședintele Consiliului Județean Vaslui.
