Capitalism pe pâine: România, ţara cu cea mai mare inegalitate dintre bogaţi şi săraci din UE

România este de departe ţara cu cea mai mare inegalitate între bogaţi şi săraci din Uniunea Europeană (UE), în condiţiile în care cei mai prosperi 20% din români au venituri de peste şapte ori mai mari decât cei mai săraci 20% din locuitorii ţării, arată statisticile Eurostat, oficiul european de profil.
Datele Eurostat, colectate în 2016, dar valabile pentru 2014 la nivelul ansamblului comunitar, arată că, la nivelul Uniunii Europene, primii 20% din locuitori după venituri câştigă de 5,2 ori mai mult decât cei mai săraci 20% din locuitori.  

Însă la nivelul blocului comunitar diferenţele sunt mari. Astfel, România este ţara din UE cu cea mai mare inegalitate între bogaţi şi săraci, în condiţiile în care primii 20% din locuitori au venituri de 7,2 ori mai mari decât cei 20% cu cele mai mici încasări.

În clasamentul inegalităţii din UE, România este urmată de Bulgaria şi Spania – cu un raport de 6,8 între veniturile celor mai bogaţi şi veniturile celor mai săraci, şi Estonia, Grecia şi Letonia (6,5).
La polul opus, statele cele mai „egalitare” sunt Cehia (cu un raport de 3,5 între veniturile bogaţilor şi veniturile săracilor), Finlanda (3,6), Slovenia (3,7), Olanda (3,8) şi Belgia (3,8).

„Datele privind inegalitatea economică au devenit foarte importante pentru a estima sărăcia relativă, pentru că distribuţia resurselor economice poate avea un raport direct cu dimensiunea şi cu profunzimea fenomenului sărăciei” – raportul Eurostat

Seriile Eurostat arată că România este ţara în care inegalitatea dintre bogaţi şi săraci a crescut cel mai puternic în special în perioada 2013-2014, de la o diferenţă între veniturile extremelor de 6, în 2010, la 6,2, în 2011, 6,3 – 2012, 6,6% – 2013 şi 7,2 – 2014.

La nivelul UE, diferenţa de venituri între cei mai prosperi 20% dintre cetăţeni şi cei mai săraci 20% a crescut de la 4,9, în 2010, la 5,2, în 2014.    Dintre statele din zonă nemembre ale UE, Macedonia are un raport al inegalităţii între bogaţi şi săraci identic cu cel din România, în timp ce în Serbia inegalitatea este chiar mai mare, cu un raport de 9,8 între veniturile bogaţilor şi cele ale săracilor.

România are pe teritoriul său şi „polii sărăciei” din UE: zonele Vaslui şi Botoşani.

Raport ONU: 40% din populaţie trăieşte în sărăcie  

Potrivit unui raport ONU din 2015, 40% din populaţie este afectată de sărăcie, iar 34,1% dintre copii suferă de lipsuri materiale extreme. „Mulţi oficiali sunt într-o stare de negare în ce priveşte gradul de sărăcie în ţară şi discriminarea celor aflaţi în sărăcie extremă, în special romii”, spunea în noiembrie 2015 Philip Alston, raportorul special al Organizaţiei Naţiunilor Unite pe probleme de sărăcie extremă şi drepturile omului, într-o conferinţă de presă susţinută la finalul misiunii pe care a avut-o în România.

„Mi s-a spus de multe ori că sărăcia este o alegere. Este, într-adevăr, dar alegerea este făcută prea adesea la nivel de politici guvernamentale” – Philip Alston.

„Raportul detaliază o serie de statistici cunoscute. România s-a plasat constant pe ultimele locuri în ceea ce priveşte sărăcia şi excluziunea socială în cadrul Uniunii Europene. (…) După orice standarde ne-am uita, procentele sunt mici pentru o ţară mare cum este România. (…) În plus, faţă de 40 la sută din populaţie care este în risc de sărăcie sau de excluziune socială, se estimează că 29 % au lipsuri materiale severe, procentul fiind de aproape trei ori mai mult decât media UE” – raportorul ONU.

„Dacă România nu îşi rezolvă problema sărăciei, poţi presupune că nu are bani. Dar banii sunt acolo. Faptul că nu se alocă bani pentru eradicarea sărăciei, deşi sunt colectate taxe la stat, reflectă de fapt o decizie politică. Banii există şi este şi mai important că există motive clare pentru care nu sunt disponibili şi mai mulţi bani. Mai multe guverne din România au făcut alegeri la nivel de politici publice pentru a îmbunătăţi traiul celor care erau deja într-o situaţie bună, nu pe al celor mai săraci. Evaziunea fiscală este ridicată şi există un mare grad de corupţie care scad veniturile la buget. Chiar şi atunci când se iau măsuri pentru eradicarea corupţiei, doar o mică parte a banilor sunt confiscaţi. E o parte bună, pentru că aici scapi cu banii dacă eşti corupt” – Philip Alston.

Alston a mai arătat că în România au existat decizii semnificative pentru dublarea alocaţiilor pentru copii şi pentru scăderea TVA, însă, în opinia sa, aceste măsuri s-au luat fără a fi analizate efectele lor.

„Atât cât mi-am putut da seama, nu au existat studii serioase care să analizeze impactul acestor decizii asupra categoriilor de populaţie cele mai sărace. Analizele făcute au fost insuficiente asupra consecinţelor şi au fost folosite fonduri care ar fi putut fi utilizate pentru cei afectaţi de sărăcia extremă” – raportorul special al Organizaţiei Naţiunilor Unite pe probleme de sărăcie extremă şi drepturile omului.

„Când am întrebat de ce taxa unică de 16 la sută nu poate fi scoasă, au spus că nu vor să introducă prea mare complexitate în sistem. (…) Până şi cei de la FMI ne-au spus că sistemul de impozitare din România este mult prea regresiv, astfel încât pune o povară prea mare pe categoriile de venit cele mai mici. Contribuţiile încep să se aplice de jos şi se menţin în acelaşi procent până la cei cu venituri foarte mari. FMI a zis că ar trebui mai mult spaţiu financiar pentru cheltuieli sociale” – Philip Alston.

Preluare: adevarul.ro

Citește și:
Copiii suferă de foame
Tot în România trăiesc
La toți ni-i greu…
Tristeţea bogaţilor din Ţara Săracilor