Deputăreasă „decăzută” și „scoasă din papuci” de Ziua Drapelului

Chestiunea cu politicienii noștri e că atunci când credeai că nu pot fi mai ipocriți și penibili, vin cu ceva absolut nou și năucitor ca să-ți răvășească toată credința anterioară atât de solid fundamentată.

În aceste imagini o avem pe deputăreasa pesedistă Ana Birchall (a nu se citi cumva bitch-all!) care cade străfulgerată de simțământul patriotic printr-o regiune impresionabilă, a Vasluiului, de Ziua Drapelului. 26 iunie 2016.

Deputăreasa nu se moaie ea așa dă pă picioare d-obicei, nu se prost-ernează când zărește roșul, și galbăn, și albăstriu infinit consecutiv, și nici măcar în același timp, dar acu’ nu s-a putut abținea… Că mișcările candide ale parlamentarului vasluian se întâmplă într-un an atât de electoral încât au trecut niște alegeri și vin cele în care va candida din nou nu are nicio legătură cu nimic și nici măcar cu voturile! Decât poate cu faptul că această Zi a Drapelului se întâmplă… într-un an atât de electoral în care va candida din nou la Vaslui. Adică unde mai că era să facă dragoste cu drapelul de ziua lui în fața unui public și a unei prese care nu a putut să nu-i surprindă și „mortalizeze” pentru a doua zi ”sinceritatea” grațioasă și devotamentul ”spontan” față de culorile naționale.

Să mai notăm că deputatul social și democrat și-a premeditat gesturile largi, cerând în prealabil încuviințarea autorităților locale, în speță a prefectului, pentru ca, pe lângă aceste autorități locale, și parlamentarii vasluieni prezenți la manifestări să poată saluta și onora drapelul. Saluta și onora am zis. Prefectul a aprobat, nebănuind probabil ce devoțiune aprinsă ascunde deputatul pe sub sacou-i roșu-palid de „fumeie” socialist-internaționalistă.

Că deputatul PSD a ales să sărute drapelul pe culoarea lui roșie nu putem comenta decât tot politic, pentru că nu-l putea săruta pe culoarea galbenă, care, tot politic, e a liberalilor. Nu-l mai putea săruta nici pe albastru, probabil din motive de scădere a încrederii populației în Uniunea lui Beethoven, dar, ceva mai sigur, soțul englez (de unde i se trage și numele – Birchall), putem specula fără teama de a nu… specula bine, a fost în favoarea lui Brexit.

Ce nu a putut controla Ana Birchall în toată această „ieșire” sentimentală (sau mai degrabă sentimentalistă) a fost tot o ieșire: cea din papuci. Ca și reacția publicului (a se vedea dezgustul pe care nu a reușit să-l ascundă unul dintre militari). Aceste detalii ne-am permis să le subliniem, pentru a vă ajuta să înțelegeți gestul deputatului Ana Birchall în toată ”profunzimea” sa. O profunzime atât de mult căutată și atât de prost găsită!

Concluzia noastră și a orișicui este că, atunci când vor să impresioneze pentru a obține voturi, politicienii români nu numai că pot să decadă uman foarte mult, dar câteodată chiar pot să-și iasă și din papucii de firmă…