Primarul socialist care a amendat băncile

Din mai 2015, capitala Cataloniei, Barcelona, e condusă de un primar-activist de stânga. Ada Colau s-a luptat cu băncile care i-au evacuat pe rău-platnici, a luat parte la manifestaţii şi a devenit astfel imaginea simbol a mişcărilor cetăţeneşti din Barcelona.

În primăvara lui 2014 a început lupta pentru primăria oraşului şi, un an mai târziu, a câştigat. Ada Colau e cetăţeanul indignat ajuns primar, veritabilul militant socialist care a promis că va face din Barcelona un oraş mai echitabil si mai democratic.

Pentru prima dată, o femeie e primarul Barcelonei. Dar nu acest lucru este cel mai important în legătură cu Ada Colau. Pentru că ea a ajuns la Primăria celui mai important oraș din Spania după capitala Madrid direct din mijlocul protestelor de stradă, dintre „Indignaţi”.

Există o fotografie celebră de acum în care Ada Colau este târâtă de poliţişti de la o manifestaţie împotriva unei bănci care refuza să negocieze cu o familie ce urma să fie evacuată.

În memoria spaniolilor a rămas şi un episod din februarie 2013, petrecut în timpul unei audieri parlamentare pe tema crizei locuinţelor, când Ada Colau i-a acuzat de crimă pe reprezentanţii băncilor care se opuneau unei legi a dării în plată. Este membră a mişcării Platforma pentru Victimele Ipotecilor.

În această calitate a afirmat atunci: „Acest domn este un criminal. Așa ar trebui să-l considerați. Nu este un expert. Reprezentanții entităților financiare au creat această problemă. Sunt exact oamenii care au creat această problemă, au distrus întreaga economie a acestei țări. Iar pe acești oameni dumneavoastră continuați să-i considerați experți. Aceștia sunt oamenii care ne-au dus la sărăcie. Ne spun că darea în plată nu este soluția, când noi suntem mai convinși ca niciodată că darea în plată este, fără discuție, soluția pentru datornici”.

A fost primul momentul în care spaniolii s-au întrebat cine este Ada Colau, activista care se transformase în vocea celor care îşi pierduseră casele luate cu împrumut de la bancă. Declaraţia ei a fost difuzată de toată presa şi, câteva săptămâni mai târziu, un sondaj comandat de publicaţia «El Pais» arăta că 90% dintre spanioli erau de acord cu ea.

Fără limbaj diplomatic, vehementă şi foarte hotărâtă, şi-a câştigat popularitatea prin campaniile anti-austeritate. A fost mereu prezentă în cartierele în care familii sărace erau date afară cu forţa din casele pe care nu şi le mai permiteau.

„Ne luăm orașul înapoi!”

Din 2008, după izbucnirea crizei economice, în Spania, 400.000 de locuinţe ipotecate au fost luate de bănci. Acest fenomen a dus la crearea Platformei pentru Victimele Ipotecilor, cu Ada Colau în frunte şi cu articolul 47 din Constituţia Spaniei drept deviză: „Toţi spaniolii au dreptul la o locuinţă decentă şi adecvată. Autorităţile statului trebuie să asigure condiţiile necesare şi să stabilească normele corecte pentru a garanta acest drept”.

În 2015, la 41 de ani, Ada Colau a intrat în cursa pentru primăria Barcelonei. Promisiunea ei a semănat cu ceea ce și-au dorit și toți românii în 2014: oamenii îşi vor lua oraşul înapoi. A câștigat. Numai că, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în România lui „Ne luăm țara înapoi!”, politicianul catalan a făcut ceva. A făcut nefăcutul: ca primar, a amendat băncile care ţineau imobile nefolosite. În septembrie 2015, prima tranşă de amenzi a fost de 60.000 de euro pentru 12 clădiri rămase nelocuite mai mult de doi ani. Amenzile, justificate prin obligaţia municipalităţii de a folosi toate resursele posibile pentru a combate criza imobiliară, au fost un instrument de presiune asupra bancilor. Acestea aveau la dispoziţie o lună pentru a găsi chiriaşi pentru aceste clădiri. În caz contrar, riscau noi amenzi.

Ada Colau, primarul Barcelonei: „Ne este ruşine când vedem că, în Spania, încă au loc sute de mii de evacuări şi mii de case rămân goale în numele puterii financiare şi a intereselor speculative”.

Bazându-se pe suportul popular, militanta socialistă s-a pus pieziș intereselor băncilor, dând o lecție de democrație autentică.

Și-a redus salariu

Primarul Barcelonei a dovedit că este consecventă cu ea însăși și, la doar două luni după ce și-a câștigat mandatul, în iulie 2015, edilul de stânga (și în vorbe, dar și în fapte), a decis să-și reducă salariului cu 27% faţă de remuneraţia predecesorului său, conservatorul Xavier Trias. Ada Colau va avea un salariu de 80.115 de euro pe an, cu 27% mai mic decât venitul fostului primar al Barcelonei, Xavier Trias, care încasa 109.000 de euro pe an.

Decizia primarului Barcelonei venea cu doar o zi după ce în timpul guvernării ”de stânga” a lui Victor Ponta, președintele PSD, în România creșteau salariile demnitarilor, după ce aceeași aleși, cu parlamentarii ”social-democrați” în frunte, își aprobaseră pensii speciale.

Un alt fel de turism

Primarul vrea şi un alt fel de turism pentru Barcelona, al patrulea cel mai vizitat oraş din Europa, care însă s devenit victima propriului succes. Numărul turiştuilor a crescut atât de mult în 2016 încât sufoca oraşul şi îi ameninţa identitatea culturală. În 1990, erau 1,7 milioane de turişti care îşi rezervau măcar o noapte de cazare (puţin peste numărul total al locuitorilor). În 2016, numărul turiştilor a devenit de cinci ori mai mare. În cei 25 de ani au fost făcute modificări în oraş: trotuare mai largi, mai multe spaţii de cazare, mai multe autobuze turistice. Dar Barcelona tot e sufocată.

Ada Colau, primarul Barcelonei: „Turismul este principala sursă de venituri pentru acest oraș și de aceea este responsabilitatea noastră să avem grijă de acest sector și, în acelaşi timp, să-l facem sustenabil”.

Noul primar a anunţat că timp de un an nu se vor mai da licențe noi pentru hoteluri, pensiuni și apartamente de vacanță în tot oraşul. Pentru ca în viitor să se construiască doar la periferie, departe de centrul supra-aglomerat. O altă lovitură, aplicată de această dată companiilor imobiliare. Ada Colau a amendat şi companiile care promovează pe Internet apartamente sau vile, fără să le fi înregistrat ca spaţii turistice şi, deci, fără să plătească taxele aferente.

Primarul schimbării

Alături de edilii aleşi în 2015 în Madrid, Valencia şi Zaragoza, Ada Colau face parte din aşa-numitul grup al „primarilor schimbării”. Spaniolii dezamăgiţi de partidele politice tradiţionale îi consideră simbolurii ale noii politici şi speră că ei vor conduce marile oraşe ale ţării în beneficiul lor, al oamenilor. În România, la alegerile locale din mai 2016 numai în marile orașe au fost aleși 16 primari care aveau probleme cu legea, unul dintre el câștigând cu peste 70% deși se afla în pușcărie, după ce fusese prins în flagrant cum lua mită…

Înainte de câștigarea alegerilor, Colau a declarat că vrea să facă din Barcelona „vârful de lance al schimbărilor democratice din Spania și din sudul Europei”.

Activista socialistă nu are experiență politică și nu știe prea multe despre acest domeniu, așa cum pretind maimuțoii care se cocoață în vârful ierarhiilor politice de la noi. A susținut însă că vrea să lucreze pentru oameni și să apere famiiile defavorizate. Iar cei care au votat-o, sătui de trăncăneala și superficialitatea politicianistă, ca și la noi, au apreciat-o tocmai pentru lipsa ei de experiență în acest domeniu care pare corupt și compromis definitiv și pentru că „poate va aduce un suflu nou în politică”.

Colau nu este câtuși de puțin o femeie sofisticată și nici nu dorește să pară altceva decât este. Se îmbracă cel mai adesea în blugi și tricou și își poartă părul scurt, ușor răvășit. Locuiește într-o casă închiriată alături de prietenul său, activist și el, și de băiatul lor în vârstă de patru ani. Veritabila socialistă circulă cu mijloacele de transport în comun și a promis că va reduce folosirea autoturismelor oficiale la primărie.

„Orașe-adăpost” pentru refugiați în Europa

În fața crizei refugiașilor, primarul orașului Barcelona a avut o abordare cu totul diferită de cea a ”marilor” lideri politici ai Europei, pe care nu îi duce mintea decât la a afișa umanism și a-și lăsa țările cotropite de valul de purtărori ai Islamului. Ada Colau a propus crearea unei rețele de „orașe-adăpost” europene pentru refugiați, ca urmare a dramei umanitare în curs care nu se va opri „nici cu ziduri, nici cu sârmă ghimpată”. „Europa, europeni: Să deschidem ochii. Zidurile și sârma ghimpată nu vor opri aceasta”, a scris pe conturile sale de socializare, după descoperirea cadavrelor a peste 200 de imigranți și refugiați, care și-au pierdut viața în timp ce încercau să ajungă în UE pe mare sau în camioane.
„Deși este vorba de o competență a statelor și a Europei (…) din Barcelona vom face tot ce vom putea pentru a participa la crearea unei rețele de orașe-adăpost” – Ada Colau.