Tricolorul nu merge la gratii!

Nu un site oarecare, ci penitenciare.info (cât sper să nu fie un portal al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor!), răspunde articolului „Patriotismul ‘merge’ la puşcărie” şi mie personal, care sunt pentru ei „un oarecare Cristi”. De parcă aş putea fi altceva decât un oarecare, dacă nu am avut şi nici nu îmi doresc să am de-a face cu ei…

Cel care scrie, un Sorin Dumitraşcu, lider de sindicat vehement de felul lui, așa cum aflu ulterior (oare nu un oarecare şi el?), dar, mai important!, un funcţionar al statului român, foloseşte dintr-un început cea mai facilă glumă, cea legată de numele meu, aia cu „băi, Cristi”, pentru a încerca apoi cu o oarecare condescendenţă (un drept căpătat între timp) să spună ceva… Ce spune? Spune că nu e chiar aşa, că nu e adevărat. Nu numai maşinile penitenciarelor şi ale poliţiştilor au pe ele tricolorul, ci mai sunt şi altele. Pentru că nu vor şefii lui să fie adevărat şi nici el, nu trebuie să fie adevărat! Şi mă contrazice în afirmaţia că „alţii n-are” (expresie pe care o inventează tot el, dar pretinde că mă citează cumva) onoarea de a purta pe maşini tricolorul.

„Pentru ca în realitate ‘altii chiar are’ şi e suficientă o căutare pe Google ca s-o demonstrăm”, scrie pretinsul autor inspirat de pe site-ul penitenciare.info.

Poţi să mă contrazici, zelosule, poţi să îţi aperi instituţia, dar fă-o cu argumente, nu şmechereşte, mârlăneşte, cu ‘ba pe-a mă-tii’, pentru că nu poţi să o ai atât de mare, libertatea de⁄în exprimare, când reprezinţi o instituţie de stat. În cazul de faţă, mânuieşte atât de bine familiarul Google pentru a produce exemple că „alţii are”! Dar, mai întâi de toate, nu ironiza şi nu jigni dacă reprezinţi o instituţie de stat, pentru că nu trebuie să-ţi permiţi să faci asta, sau şefii tăi nu ar trebui să-ţi permită, dacă tu nu poţi mai mult.

Eu nu am spus că vreunei instituţii publice trebuie să-i fie ruşine să folosească simbolurile naţionale, ba dimpotrivă, dar am arătat că doar cele două, Poliţia şi Penitenciarele, o mai fac astăzi. Şi asta este o ironie, o ironie pe care dacă nu înţelegi înseamnă că eşti şi mai puţin inteligent decât pari la prima vedere. Şi da, isteţule!, e „oarecum de cochon”, cum scrii tu, să alături tricolorul de gratii şi cătuşe. Este! Poţi să fii convins sau, dacă nu reuşeşti, întreabă în jur, dar nu gardienii şi nici deţinuţii, care sunt obişnuiţi cu gratiile, întreabă pe stradă. Sustrage-te mediului în care trăiești și… gândește!

Nu sunt niciun fel de şef peste culorile naţionale, dar am dreptul să constat şi să scriu despre locul lor firesc şi unde nu le este locul la fel de mult şi de bine ca oricare alt cetăţean. Asta fără ca un funcţionar zelos și arogant să se simtă lezat şi să încerce să mă contrazică cu …niciun fel de argumente, dar cu mârlănii împrumutate din mediul ”academic” în care se simte probabil ca peştele în apă… Ţi se pare „de cochon” asta?

Aşadar, acest oarecare Sorin de printre gratii, vezi-ţi de puşcăria ta!

Poate reuşeşti să îmi permiţi mie să fiu „tânăr-frumos-şi liber”, cum mă descrii, fără să te străduieşti atât de mult să fii opusul meu. Adică bătrân, urât şi închistat, nu?

Și un sfat pentru viața ta de paznic de derbedei (onorabilă, dacă o/te respecți, dar nu îi imiți): nu te mai strădui niciodată să pari mai penibil decât ești în realitate (așa cum pare că faci)! Îți reușește destul din prima…